Social-democraţii plănuiesc instalarea unui guvern Ponta care să organizeze alegerile înainte de termen.Constituţia prevede că decizia dizolvării Parlamentului este la mâna preşedintelui.
La numai o săptămână de când liderul Victor Ponta susţinea răspicat că PSD nu este interesat să intre la guvernare decât după alegeri, social-democraţii şi-au nuanţat poziţia. Potrivit strategiei de ultimă oră, discutată la reuniunea din Deltă a conducerii partidului, principalul partid de Opoziţie ar vrea să se instaleze la Palatul Victoria, într-un guvern cu premier social-democrat şi cu mandat de şase luni, ca să pregătească organizarea alegerilor anticipate.
Fraudarea alegerilor, spaima PSD
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a explicat, ieri, că pentru organizarea corectă a anticipatelor este nevoie de un guvern de serviciu, care să nu fie condus de PDL şi care să nu aibă, în niciun caz, un ministru al PDL la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Fostul premier a adăugat că obiectivul PSD vizează crearea unei situaţii politice care să nu-i mai permită lui Traian Băsescu să decidă „care dintre prietenii lui să conducă România la nivel de Guvern".
Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a fost mai explicit: social-democraţii se tem de „ceea ce poate face Guvernul Boc în organizarea alegerilor". „Un guvern de serviciu numit de Traian Băsescu înseamnă să fure din nou alegerile, după părerea mea", a afirmat Dragnea.
Schimbarea de discurs a social-democraţilor privind intrarea la guvernare vine după ce, în ultimele săptămâni, liberalii le-au cerut insistent să prezinte strategia postmoţiune pe care au pregătit-o. „Nu este suficient să dai jos Guvernul Boc, ci trebuie să spui oamenilor ce pui
în loc.(...) Cu cât fuge mai mult domnul Băsescu de alegeri, cu atât ni le dorim noi mai mult", a explicat Victor Ponta, ieri. Liderul PSD nu a explicat însă cum se vor concretiza planurile partidului privind intrarea la guvernare pentru pregătirea anticipatelor în condiţiile în care declanşarea alegerilor înainte de termen este la mâna şefului statului. Acesta poate, dar nu este obligat să dizolve Parlamentul după ce două propuneri succesive de premier au fost respinse.
Constituţia prevede la articolul
89 că, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu