Anchetatorii au obţinut mărturii potrivit cărora, la momentul izbucnirii incendiului, în urma căruia cinci nou-născuţi au murit, mai multe cadre medicale îşi sărbătoreau o colegă.
"Din datele obţinute de la mai multe persoane a reieşit că mai multe cadre medicale se aflau într-un salon în momentul izbucnirii incendiului, iar din declaraţia unuia dintre martori reiese că a ieşit cineva de acolo cu un tort". Procurorul-şef Marius Iacob a confirmat astfel informaţiile publicate, în ediţia de ieri a EVZ, potrivit cărora, în timp ce bebeluşii aflaţi în secţia de Terapie Intensivă a Spitalului "Panait Sârbu" - Giuleşti ardeau la 200 de grade Celsius, cadrele medicale se adunaseră într-un salon pentru a sărbători cu întârziere onomastica unei colege.
Anchetatorii nu au furnizat însă detalii legate şi de locul în care s-ar fi aflat asistenta Florentina Cârstea - singura care avea acces în încăperea în care se aflau cei 11 bebeluşi - şi de perioada în care aceasta a lipsit.
"A lipsit o perioadă de timp. Cert este că a lipsit, iar acum aşteptăm rapoartele", s-a eschivat Iacob. El a subliniat însă că există mai multe contradicţii între declaraţiile personalului medical de la Giuleşti, care a trecut prin faţa procurorilor în ultimele zile.
Pentru a completa ancheta, procurorii vor trebuie să aştepte şi raportul specialiştilor Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă, care au ridicat, ieri, toată aparatura distrusă în incendiu, în valoare de aproximativ un milion de euro.
"Acesta este rezultatul sistemului sanitar din România"
"Din ce am văzut până acum, singura care va răspunde cu siguranţă pentru tragedia de la Giuleşti este asistenta Florentina Cârstea. Probabil că vor fi sancţionate şi celelalte cadre medicale, care se distrau în momentul izbucnirii incendiului. Dacă nu ar fi fost petrecerea, probabil că focul ar fi fost observat la timp. Pentru că explozia a cam ieşit din calcul, vorbim de câteva zeci de minute în care acea încăpere s-a încins treptat până a ajuns la 200 de grade Celsius. Dacă anchetatorii vor strânge suficiente probe în acest sens, spitalul ar putea răspunde penal în solidar cu asistenta, aşa cum s-a întâmplat în cazul maternităţii în care un copil a fost «uitat» în incubator. Şi atunci, Maternitatea Giuleşti ar risca să fie închisă", au explicat specialişti în drept penal, contactaţi de EVZ.
Între timp, familiile celor cinci micuţi care au murit în incendiu au primit, ieri, trupurile neînsufleţite ale acestora de la Institutul Naţional de Medicină Legală.
"Acesta este rezultatul Ministerului Sănătăţii, al sistemului sanitar din România", a fost concluzia rostită de tatăl micuţei Alexia Gabriela Florescu, care a murit în flăcări. Copila a fost primul bebeluş înmormântat, ieri după-amiază, în Cimitirul Cireaţov, din Slatina (judeţul Olt).
Fetiţa lui Viorel Florescu - ajutorul şefului Postului de Poliţie din localitatea Izvoarele (Olt) - s-a născut pe 16 iulie la Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgen ţă din Slatina. Pe 22 iulie, cu aproape o lună înainte de producerea tragediei, micuţa a fost transferată la Giuleşti, din cauza unei malformaţii la inimă. Aici, avea să sfârşească intoxicată cu fum.
Ieri, starea celor şase micuţi transferaţi imediat după incendiu la Spitalul "Grigore Alexandrescu" era în continuare gravă. Cinci dintre ei sunt stabilizaţi, iar cel de-al şaselea e menţinut în viaţă cu ajutorul aparatelor, cu arsuri pe 70% din suprafaţa corpului.
Românii nu ştiu ce riscuri îşi asumă în momentul internării într-un spital, deşi o clasificare a unităţilor în funcţie de standardele pe care le oferă este prevăzută în legislaţie din 1999.
Până în momentul de faţă, nici o unitate nu a trecut prin procesul de acreditare deoarece aprobarea procedurilor, standardelor şi metodologiei în domeniu s-a decis abia la sfârşitul lui iunie a acestui an. Motivul: nici un ministru nu a vrut să-şi asume închiderea spitalelor în condiţiile în care cele mai multe dintre ele nu îndeplinesc standardele de funcţionare pentru asigurarea calităţii actului medical.
Că interesul politic a primat a fost dovedit şi de decizia de a da undă verde procesului de acreditare de către ministrul sănătăţii, Cseke Attila, abia după ce cea mai mare parte a unităţilor spitaliceşti au fost transferate administraţiilor locale. De altfel, aceasta a fost condiţia UDMR de a susţine măsurile de austeritate.
Deşi în proiectul iniţial al scrisorii de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional figura, negru pe alb, închiderea a 150 de spitale , din textul final această prevedere a dispărut, transferându-se decizia la nivel local. "N-am acceptat să figureze acest lucru (închiderea spitalelor - n.r.) în scrisoarea de intenţie", a recunoscut şeful UDMR Marko Bela, la finalul lui mai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu