luni, 30 august 2010
Now that you've added your blog, we need to make sure that you own this blog.
Now that you've added your blog, we need to make sure that you own this blog.
miercuri, 25 august 2010
Miliardarul George Soros sare în apărarea romilor
Măsurile luate de Franţa în acest moment împotriva romilor riscă să încalce dreptul francez şi european", susţine miliardarul american George Soros, într-un comunicat publicat de AFP.
George Soros, preşedintele Institutului pentru o societate deschisăSursa: Reuters
Soros le cere autorităţilor de la Paris să pună capăt expulzării romilor şi îi Uniunii Eurpene să întocmească un plan de integrare a romilor, ţinând cont de amploarea problemelor care afectează această minoritate.
"Bărbaţii, femeile şi copiii în Europa nu pot fi expulzaţi din cauza originii lor etnice fără un proces care să determine dacă au comis sau nu infracţiuni", se mai arată în comunicatul miliardarului.
Plan pentru integarea romilor
Potrivit ministrului francez pe probleme de imigraţie, Eric Besson, aproximativ 635 de romi au fost repatriaţi în România şi Bulgaria după 28 iulie, în cadrul unuei proceduri botezate "reîntoarcere voluntară". Primele loturi de romi au ajuns în ţară săptămâna trecută.
George Soros, care este preşedintele unei fundaţii implicată în susţinerea comunităţii de romi din Europa de Est, recunoaşte însă că Franţa a procedat corect apelând la ajutorul autorităţilor din statele de origine, România şi Bulgaria.
Totuşi, "amploarea problemelor necesită un vast şi eficient plan de integrare a romilor la nivelul Uniunii Europene", precizează Soros.
Miliardarul atrage atenţia că ar trebui investiţi mai mulţi bani din fonduri europene pentru educaţia copiilor romi.
"Europenii nu-şi pot permite să piardă o nouă generaţie de romi. Potrivit estimărilor, în 2015 un sfert din angajaţi din Ungaria vor fi romi", notează Soros, care este născut la Budapesta.
Fundaţia Soros (Open Society) a investit aproape 150 de milioane de dolari în programe de integrare a romilor în Europa de Est.
George Soros, preşedintele Institutului pentru o societate deschisăSursa: Reuters
Soros le cere autorităţilor de la Paris să pună capăt expulzării romilor şi îi Uniunii Eurpene să întocmească un plan de integrare a romilor, ţinând cont de amploarea problemelor care afectează această minoritate.
"Bărbaţii, femeile şi copiii în Europa nu pot fi expulzaţi din cauza originii lor etnice fără un proces care să determine dacă au comis sau nu infracţiuni", se mai arată în comunicatul miliardarului.
Plan pentru integarea romilor
Potrivit ministrului francez pe probleme de imigraţie, Eric Besson, aproximativ 635 de romi au fost repatriaţi în România şi Bulgaria după 28 iulie, în cadrul unuei proceduri botezate "reîntoarcere voluntară". Primele loturi de romi au ajuns în ţară săptămâna trecută.
George Soros, care este preşedintele unei fundaţii implicată în susţinerea comunităţii de romi din Europa de Est, recunoaşte însă că Franţa a procedat corect apelând la ajutorul autorităţilor din statele de origine, România şi Bulgaria.
Totuşi, "amploarea problemelor necesită un vast şi eficient plan de integrare a romilor la nivelul Uniunii Europene", precizează Soros.
Miliardarul atrage atenţia că ar trebui investiţi mai mulţi bani din fonduri europene pentru educaţia copiilor romi.
"Europenii nu-şi pot permite să piardă o nouă generaţie de romi. Potrivit estimărilor, în 2015 un sfert din angajaţi din Ungaria vor fi romi", notează Soros, care este născut la Budapesta.
Fundaţia Soros (Open Society) a investit aproape 150 de milioane de dolari în programe de integrare a romilor în Europa de Est.
Lumea de piatră din munţii Ciucaş
Nişte bolovani gigantici stau aruncaţi pe un munte, de parcă un uriaş obosit i-a abandonat acolo. Dacă e aşa, sigur a făcut-o de sete! Ce vedem noi dinspre staţiunea Cheia este un vârf ciudat, compus din turnuri uriaşe de piatră. Culmea domină orizontul fără probleme şi reuşeşte să eclipseze chiar şi Ciucaşul, care stă cuminte în spate.
Tigaile Mari
Tigaile Mari, vazute dinspre Cabana Ciucas
Sfinx, dar nu de Bucegi, ci de Ciucaş
Vedere spre Cheia, la traseul de intoarcere
Varful Muntele Rosu, vazut din padure
Tigaile Mari
prevnext
12345
Vedem Tigăile, iar drumul spre ele nu se anunţă uşor, deoarece Cheia e cam la 900 de metri altitudine, iar Ciucaşul - la 1954. Vârful Tigăile Mari are şi el 1844 de metri, dintre care ultimii 70-100 sunt meritul cilindrilor din piatră.
Mai întâi, intrăm într-o pădure de foioase, prin care poteca urcă rapid, brăzdată de uriaşele rădăcini ale copacilor. Din loc în loc, dai de luminişuri pe la marginea cărora apar primele tufe de afine. Nu departe de ele sunt şi primii brazi, iar poteca iese în luminişuri care îşi permit să observi că te apropii de primele vârfuri.
Cabana Muntele Roşu este prima care îţi iese în cale, cu Muntele Roşu în spate. La baza, muntele este năpădit de tufărişuri mărunte, dar apoi începe dominaţia unor flori roşiatice, care căptuşesc versantul şi creasta. Pe munte, unii brazi au mers prea departe. Îţi rămân ochii pe unul pierdut sus-sus, în mijlocul florilor, ca un frumos şi curajos nebun care îşi părăseşte lumea pentru un tărâm interzis.
De la Cabana Muntele Roşu, drumul spre Tigăi mai trece printr-o pădure de brad. Dacă drumul prin aceasta este o plăcere pentru picior, muşchii pulpelor încep să facă nazuri când dai de un drum pietruit, dar pieptiş, la baza căruia până şi jeep-urile au strâmbat din capote şi s-au aliniat pe margine.
Când apa dispare sub munte
Drumul care urcă spre cabana Ciucaş este însoţit în partea dreaptă de Valea Berii, dar sunetul ei devine tot mai slab, deoarece, urcând, ea rămâne pierdută în vale. Când dai de fântâna Nicolae Ioan - construită în 1948 şi reconstruită în 1982 în memoria fostului preşedinte de onoare al Asociaţiei de Turism "România Pitorească" - ar fi cazul să îţi faci plinul cu apă de băut. În zonele înalte, văile sunt seci, apa curgând prin subteran.
Urcarea e tot mai grea, iar asta se vede mai ales la oamenii care coboară temători pe lângă tine, unii cu câte un toiag în faţă. Doar ciobanii coboară cu paşi mari şi siguri, cu o faţă lipsită de griji şi fără urmă de oboseală, ba chiar cu un zâmbet larg şi binevoitor. Măgarii care îi însoţesc mai alunecă pe pietre, dau din cap de parcă le e teamă să coboare, dar continuă drumul cu paşi mici ghidaţi de ochi care privesc mereu în pământ.
Cabana Ciucaş este refăcută, drumul este pentru maşini puternice care aduc materiale necesare construcţiei. Aici a fost cândva o căsuţă mică, din lemn, cu acoperiş din şindrilă (şiţă), care putea găzdui un mic grup de turişti. Oameni nepretenţioşi, deoarece nu avea curent electric, ci doar un pat curat de dormit.
Anii au trecut, iar căbănuţa de vară a fost părăsită, iar turiştii o puteau folosi ca simplu refugiu, în caz de vreme rea. Acum, au fost trase fire de curent până sus, iar cabana construită este una uriaşă, care va avea probabil peste zece camere.
De aici, s-a zis cu pădurea. Ai în faţă Tigăile în toată splendoarea lor, cu turnurile de piatră ce păzesc ca nişte gardieni cu mâinile ridicate celebritatea zonei, Ciucaşul. Pietrele gigantice au răsărit de nicăieri, de parcă lava unui vulcan a erupt spre cer, dar a încremenit fără a se revărsa, formând aceste turnuri.
Dincolo de acest posibil scenariu, stă o explicaţie mult mai simplă. Apa şi zăpada au modelat şi au tocit aceste ziduri de piatră într-o varietate de figuri. S-a produs astfel o minune de peisaj, dar procedeul este de înţeles atunci când iei în mână o mică rocă de calcar şi observi că poţi desprinde destul de uşor bucăţi din ea.
Cel mai mare zid de piatră din Carpaţi
Tigăile Mari este cel mai reprezentativ ansamblu de turnuri din Munţii Carpaţi. În primul rând, prin înălţime, unele dintre stâncile uriaşe având chiar şi 80-100 de metri. Dar şi prin lăţime, deoarece complexul de turnuri inegale pare ca un gard întins peste mai mult de un kilometru de creastă.
Aceste turnuri s-au format în evoluţia periglaciară a vârfului Tigăile Mari şi au suferit modificări pe parcursul timpului. Unul dintre turnuri a fost divizat atât de adânc încât aminteşte trunchiurile de copac gemene, care pornesc din aceeaşi rădăcină, dar tulpinile sunt separate.
În spatele Tigăilor ai Ciucaşul, dar dacă simţi că vremea nu ţine cu tine, mai bine nu urcă. În primul rând, este periculos să te prindă furtuna când eşti la aproape 2.000 de metri, apoi pentru că ai toate şansele să nu ai parte de panorama de pe Ciucaş.
Aşa că poţi ocoli Tigăile prin stânga, coborând într-o vale adâncă, pe o potecă bolovănoasă. Vei urca apoi pe un versant plin de tufe de afine, fructe de pădure cu gust dulce-acrişor care îţi fac dinţii străvezii, care te poartă până spre o stână şi un drum forestier şi, într-un final, în drumul naţional care ajunge din nou la Cheia.
Tigaile Mari
Tigaile Mari, vazute dinspre Cabana Ciucas
Sfinx, dar nu de Bucegi, ci de Ciucaş
Vedere spre Cheia, la traseul de intoarcere
Varful Muntele Rosu, vazut din padure
Tigaile Mari
prevnext
12345
Vedem Tigăile, iar drumul spre ele nu se anunţă uşor, deoarece Cheia e cam la 900 de metri altitudine, iar Ciucaşul - la 1954. Vârful Tigăile Mari are şi el 1844 de metri, dintre care ultimii 70-100 sunt meritul cilindrilor din piatră.
Mai întâi, intrăm într-o pădure de foioase, prin care poteca urcă rapid, brăzdată de uriaşele rădăcini ale copacilor. Din loc în loc, dai de luminişuri pe la marginea cărora apar primele tufe de afine. Nu departe de ele sunt şi primii brazi, iar poteca iese în luminişuri care îşi permit să observi că te apropii de primele vârfuri.
Cabana Muntele Roşu este prima care îţi iese în cale, cu Muntele Roşu în spate. La baza, muntele este năpădit de tufărişuri mărunte, dar apoi începe dominaţia unor flori roşiatice, care căptuşesc versantul şi creasta. Pe munte, unii brazi au mers prea departe. Îţi rămân ochii pe unul pierdut sus-sus, în mijlocul florilor, ca un frumos şi curajos nebun care îşi părăseşte lumea pentru un tărâm interzis.
De la Cabana Muntele Roşu, drumul spre Tigăi mai trece printr-o pădure de brad. Dacă drumul prin aceasta este o plăcere pentru picior, muşchii pulpelor încep să facă nazuri când dai de un drum pietruit, dar pieptiş, la baza căruia până şi jeep-urile au strâmbat din capote şi s-au aliniat pe margine.
Când apa dispare sub munte
Drumul care urcă spre cabana Ciucaş este însoţit în partea dreaptă de Valea Berii, dar sunetul ei devine tot mai slab, deoarece, urcând, ea rămâne pierdută în vale. Când dai de fântâna Nicolae Ioan - construită în 1948 şi reconstruită în 1982 în memoria fostului preşedinte de onoare al Asociaţiei de Turism "România Pitorească" - ar fi cazul să îţi faci plinul cu apă de băut. În zonele înalte, văile sunt seci, apa curgând prin subteran.
Urcarea e tot mai grea, iar asta se vede mai ales la oamenii care coboară temători pe lângă tine, unii cu câte un toiag în faţă. Doar ciobanii coboară cu paşi mari şi siguri, cu o faţă lipsită de griji şi fără urmă de oboseală, ba chiar cu un zâmbet larg şi binevoitor. Măgarii care îi însoţesc mai alunecă pe pietre, dau din cap de parcă le e teamă să coboare, dar continuă drumul cu paşi mici ghidaţi de ochi care privesc mereu în pământ.
Cabana Ciucaş este refăcută, drumul este pentru maşini puternice care aduc materiale necesare construcţiei. Aici a fost cândva o căsuţă mică, din lemn, cu acoperiş din şindrilă (şiţă), care putea găzdui un mic grup de turişti. Oameni nepretenţioşi, deoarece nu avea curent electric, ci doar un pat curat de dormit.
Anii au trecut, iar căbănuţa de vară a fost părăsită, iar turiştii o puteau folosi ca simplu refugiu, în caz de vreme rea. Acum, au fost trase fire de curent până sus, iar cabana construită este una uriaşă, care va avea probabil peste zece camere.
De aici, s-a zis cu pădurea. Ai în faţă Tigăile în toată splendoarea lor, cu turnurile de piatră ce păzesc ca nişte gardieni cu mâinile ridicate celebritatea zonei, Ciucaşul. Pietrele gigantice au răsărit de nicăieri, de parcă lava unui vulcan a erupt spre cer, dar a încremenit fără a se revărsa, formând aceste turnuri.
Dincolo de acest posibil scenariu, stă o explicaţie mult mai simplă. Apa şi zăpada au modelat şi au tocit aceste ziduri de piatră într-o varietate de figuri. S-a produs astfel o minune de peisaj, dar procedeul este de înţeles atunci când iei în mână o mică rocă de calcar şi observi că poţi desprinde destul de uşor bucăţi din ea.
Cel mai mare zid de piatră din Carpaţi
Tigăile Mari este cel mai reprezentativ ansamblu de turnuri din Munţii Carpaţi. În primul rând, prin înălţime, unele dintre stâncile uriaşe având chiar şi 80-100 de metri. Dar şi prin lăţime, deoarece complexul de turnuri inegale pare ca un gard întins peste mai mult de un kilometru de creastă.
Aceste turnuri s-au format în evoluţia periglaciară a vârfului Tigăile Mari şi au suferit modificări pe parcursul timpului. Unul dintre turnuri a fost divizat atât de adânc încât aminteşte trunchiurile de copac gemene, care pornesc din aceeaşi rădăcină, dar tulpinile sunt separate.
În spatele Tigăilor ai Ciucaşul, dar dacă simţi că vremea nu ţine cu tine, mai bine nu urcă. În primul rând, este periculos să te prindă furtuna când eşti la aproape 2.000 de metri, apoi pentru că ai toate şansele să nu ai parte de panorama de pe Ciucaş.
Aşa că poţi ocoli Tigăile prin stânga, coborând într-o vale adâncă, pe o potecă bolovănoasă. Vei urca apoi pe un versant plin de tufe de afine, fructe de pădure cu gust dulce-acrişor care îţi fac dinţii străvezii, care te poartă până spre o stână şi un drum forestier şi, într-un final, în drumul naţional care ajunge din nou la Cheia.
Lăutărism, balcanism şi lăcomie: metehnele turismului pe litoralul nostru prin ochii unui expert
Pe litoral nu a existat o cultură a oamenilor care să ştie ce să facă în turism”, consideră Ilie Rotariu, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.
Plaja din CostineştiSursa: Andreea Dogar
Într-un interviu acordat evz.ro, specialitul în globalizare şi turism spune că printre cele mai mari probleme ale industriei turismului de la Marea Neagră se numără “lăutărismul”, criza de oameni valoroşi şi lipsa oricărei colaborări între mediul privat şi autorităţi: „Nu este nici măcar un dialog al surzilor. Fiecare trăieşte şi îşi vede de viaţa lui, sunt într-un fel paraleli”.
Evz.ro: Se vorbeşte în fiecare an de scăderea numărului de turişti de pe litoralul nostru şi că tot mai mulţi români se duc în Bulgaria, Turcia sau Grecia. În schimb, plajele se umplu în weekend-uri. Ce se întâmplă pe litoral: scade sau nu numărul turiştilor?
Ilie Rotariu: Litoralul nu mai este o destinaţie aşa cum fost ea concepută iniţial. Litoralul a fost o ieşire la o mare caldă în timpul socialismului: Tito defectase, nu se putea merge la Adriatică, şi atunci au fost construite litoralul nostru şi cel bulgăresc. Acum, lucurile sunt schimbate şi normal că nu poţi în două luni de sezon, cât are litoralul românesc, să concurezi cu preţurile şi serviciile care sunt pe Mediterana, unde avem cinci luni sau la tropice unde avem nouă luni.
Atunci este clar că, dintr-o dată, preţurile şi serviciile nu mai fac faţă ofertei sau puterii de cumpărare. Şi este normal ca oamenii să-şi reducă durata de sejur: vom ajunge din ce în ce mai mult pe un sejur de weekend.
În iunie vin foarte puţini turişti la mare. Se reduce şi sezonul de la trei luni la două?
Da. Înainte, în mai, litoralul era strict ocupat de către UTC şi sindicate. În iunie deja începeau să funcţioneze marile pompe sociale. Or, turismul social la noi, practic a dispărut acum. Mai avem ceva prin sindicate, dar nu mai este acelaşi sistem care a fost înainte, şi atunci normal: capetele de sezon se duc.
A fost afectată şi de criză industria turismului de pe litoral?
Există şi un efect al crizei, pentru că scade puterea de cumpărarea şi capacitatea oamenilor de a cheltui, nu neapărat în valoare absolută. Mai ales în zona mentală. Adică omul se gândeşte: cheltuiesc banii? Nu. Mai bine fac altceva.
Spuneaţi într-un articol de acum zece ani că, pe litoral, aproximativ 50% din banii încasaţi nu sunt contabilizaţi. Credeţi că şi acum se păstrează acest procent?
Poate chiar mai mult. Cred că au crescut sumele necontabilizate. Nu am datele, dar e clar că economia underground este mare. Localnicul trebuie în două luni să câştige pentru un an de zile. Şi nu poţi să îi schimbi viziunea dacă nu îi dai alte oportunităţi.
Pe litoral nu prea avem pachete turistice all inclusive. De ce?
All inclusive este un sistem pentru oamenii cu venituri mici. Le dă iluzia că trăiesc bine, că au totul all inclusive. Ca să pot să am totul all inclusive, trebuie să am un flux relativ constant pe o anumită perioadă, ca să pot să-mi fac un preţ. Or, dat fiind că mie îmi fluctuează (numărul de turişti – n.r.) de la weekend la săptămână şi de la lună la lună, nu prea am cum să-mi fac un calcul pe all inclusive. Şi atunci cum să îşi facă all inclusive? La câţi turişti să împartă?
Care credeţi că au fost greşelile cele mai mari făcute după 1990 în ceea ce priveşte turismul de la Marea Neagră?
Prima greşeală a fost acţiunea de privatizare. Nu privatizarea în sine. Ca să treci de la o economie de comandă la un sistem democrat este clar că singura cale este privatizarea. Or, aşa cum a fost făcută la noi, a fost lăutărism, am lăsat pur şi simplu lăcomia fiecăruia să iasă la suprafaţă.
Plus că nimeni nu a stat să se gândească ce înseamnă şi cum funcţionează litoralul. Şi foarte puţini au fost cei care ştiau efectiv ce se întâmplă în turism. Iar prima greşeală care s-a făcut a fost ruperea totală de Vest. În loc să ne ducem să vedem ce se întâmplă acolo, unii s-au dus în plimbare şi ceilalţi au rămas închişi în ei înşişi. Şi astăzi nu discutăm decât despre noi înşine. Nu ne uităm să vedem ce se întâmplă, cum fac alţii şi cum putem şi noi eventual să copiem sau să aplicăm. Şi această greşeală de gândire ne izolează.
Ca să exişti în turism, de exmplu, trebuie să ai în fiecare an, ca ţară, un raport al World Travel and Tourism Council. Am reuşit - sectorul privat - să scoatem primul raport cred că după vreo 12 ani de la Revoluţie. Şi asta pentru o sumă modică. Dar dacă nu eşti în raportul respectiv, nu exişti ca ţară.
La ora actuală, tot ce înseamnă ştiinţă de turism sau capitalul acesta uman, aproape a dispărut. Noi avem zeci de facultăţi de turism care pregătesc directori de turism. N-avem nevoie. Avem nevoie de oameni specializaţi la nivelul mediu de decizie. P-ăştia nu-i mai pregăteşte nimeni. Chiar în deceniul opt au început să formeze şefi de unitate, directori de hotel. Întâi de toate nu a existat pe litoral o cultură a oamenilor care să ştie ce să facă în turism. Şi atunci, intrând în noul sistem economic, normal că s-au făcut greşeli. Nefiind o politică clară în domeniul turismului, pe litoral că lucrurile s-au dat peste cap.
Trăim în ceea ce se cheamă lăutărism. Şi, din păcate, cu cât ne urcăm pe scara ierarhică, lăutărismul a început să se instaleze până şi în orchestrele simfonice.
Şi astăzi, în discţiile care sunt în mass-media, se discută despre litoral o mulţime de lucruri. Dar cât mai rezistă plajele? Eroziunea costieră este foarte mare. Şi atunci ce fac: mai investesc în Mamaia? În câţi ani îmi recuperez investiţia?
Gândirea noastră este total greşită. În momentul în care nu mai ai putere de cumpărare şi nu creezi putere de cumpărare, se greşeşte. Să fiu mai precis. Guvernul Boc a încercat acum să taie fondurile pentru pensionari (pentru vacanţe la mare - n.r.). Într-un final au realizat că pierderea este imensă pentru că aceste fonduri mişcau de fapt o mulţime de locuri de muncă şi o mulţime de staţiuni. Că e discutabil cum mişcă, asta este altă problemă. Că laşi o mulţime de pensionari fără a merge la staţiune, este o altă discuţie.
Dar în momentul în care tai fondurile acestea, efectele sunt foarte mari. Cade tot: pică staţiuni, oraşe, economii întregi, pentru că turismul are acest efect sintetizator, el adună toate zonele, dar automat apare şi efectul celălalt. În momentul în care dispare turismul, dispar ramuri întregi într-o întreagă zonă.
De ce nu s-a investit mai mult în staţiunile de pe litoral, mai ales în cele din sud?
Prima problema este legată de proprietate, de felul în care statul garantează sau asigură proprietatea. Atâta timp cât statul a lăsat deliberat ca hoteluri întregi să fie vândute numai pentru speculaţie imobiliară, în momentul respectiv normal că este foarte greu să determini oamenii să acţioneze.
Ce impact are asupra turismului faptul că un hotel un proprietar, restaurantul un alt proprietar, iar plaja este închiriată de o altă firmă?
Nu ar fi singurul loc în lume în care se întâmplă aşa ceva. Trebuie să ne ducem la rădăcină. Dacă ne oprim la geloziile care există între cel de la alimentaţie publică, cel de la plajă şi cel de la hotel, nu facem nimic. Întâi trebuie să ne gândim ce facem cu litoralul, câţi oameni aducem, care este rolul lui în standardul de viaţă. Marea noastră criză asta este: criză de management, criză de oameni.
Cum se colaborează între autorităţi şi lucrătorii din turism la nivelul litoralului?
Vă pot spune ce-mi spun prietenii mei de la litoral: nu se colaborează, nu este nici măcar un dialog al surzilor. Fiecare trăieşte şi îşi vede de viaţa lui, sunt într-un fel paraleli.
Ce ar fi trebuit să învăţăm din Vest în privinţa turismului pe litoral?
În domeniul litoralului trebuia să învăţăm că trebuie să-l transformăm în altceva decât litoral. Tocmai pentru că nu ai ce face: condiţiile climatice nu-ţi permit. Şi atunci trebuia să măreşti sezonul. Ca să măreşti sezonul, trebuia să schimbi profilul: pe lângă stat la plajă trebuia să se mai aducă altceva.
Ca să aduc altceva, trebuie să trec de temperaturile de iarnă, deci asta însemna o reechipare tehnologică a capacităţilor de cazare. Şi am pierdut o ocazie în momentul în care turcii au interzis cazinourile: atunci ar fi fost o posibilitate ca să transformăm litoralul în altceva.
Acum trebuie să ne uităm în UE, să vedem ce se întâmplă în alte părţi şi unde trebuie să ne ducem. Lucrurile astea se fac prin înţelegeri. În conferinţele internaţionale, întâlniri şi probleme de turism, dacă suntem doi, trei, patru din România. În rest, România străluceşte prin absenţă. Acolo se discută lucrurile.
Ar trebui să vedem ce nu e în altă parte, ce am putea face noi, şi atunci să ştim cum reconvertim baza materială. Şi astea nu sunt decizii pentru un hotelier, un primar. Ca să reconverteşti baza materială, îţi trebuie cinci-şase ani (putem face conferinţe, şcoli, expoziţii).
Spuneaţi că nu putem să concurăm cu Turcia sau cu Grecia.
Da, nici acum, nici în viitor, pe turism de cură marină. N-avem ce face, numărul de luni e mic, mai mult de două luni nu avem soare.
Dar cu bulgarii am putea să concurăm?
Iarăşi e vorba de acelaşi lucru: gelozia între cel de la restaurant şi directorul de hotel. Câţi turişti români pleacă în străinătate: câteva sute de mii pe an. Asta nu înseamnă nimic din punct de vedere al consumului turistic. Câţi se duc în Bulgaria? 40.000. Păi ce e 40.000? Trebuie să gândim altfel. Bulgaria, ca şi noi, e o parte din UE. Este normal ca omul să plece liber dintr-o parte în alta. Trebuie să ne uităm să vedem ce putem face cu resursele noastre, inclusiv resursa umană.
Care sunt lucrurile care ne diferenţiază de ceilalţi în privinţa turismului pe litoral? Există aşa ceva?
La ora actuală, nu prea. Dacă vreţi, este balcanismul nostru, dar balcanismul nostru nu prea îl gustă decât foarte puţini turişti. E o zonă care nu a fost construită deloc. Eu sunt din Sibiu. Uitaţi-vă cum arăta Sibiul acum şapte ani sau acum 10 ani, şi uitaţi-vă cum arată acum. Dar e un efort de 20 de ani în spate.
Plaja din CostineştiSursa: Andreea Dogar
Într-un interviu acordat evz.ro, specialitul în globalizare şi turism spune că printre cele mai mari probleme ale industriei turismului de la Marea Neagră se numără “lăutărismul”, criza de oameni valoroşi şi lipsa oricărei colaborări între mediul privat şi autorităţi: „Nu este nici măcar un dialog al surzilor. Fiecare trăieşte şi îşi vede de viaţa lui, sunt într-un fel paraleli”.
Evz.ro: Se vorbeşte în fiecare an de scăderea numărului de turişti de pe litoralul nostru şi că tot mai mulţi români se duc în Bulgaria, Turcia sau Grecia. În schimb, plajele se umplu în weekend-uri. Ce se întâmplă pe litoral: scade sau nu numărul turiştilor?
Ilie Rotariu: Litoralul nu mai este o destinaţie aşa cum fost ea concepută iniţial. Litoralul a fost o ieşire la o mare caldă în timpul socialismului: Tito defectase, nu se putea merge la Adriatică, şi atunci au fost construite litoralul nostru şi cel bulgăresc. Acum, lucurile sunt schimbate şi normal că nu poţi în două luni de sezon, cât are litoralul românesc, să concurezi cu preţurile şi serviciile care sunt pe Mediterana, unde avem cinci luni sau la tropice unde avem nouă luni.
Atunci este clar că, dintr-o dată, preţurile şi serviciile nu mai fac faţă ofertei sau puterii de cumpărare. Şi este normal ca oamenii să-şi reducă durata de sejur: vom ajunge din ce în ce mai mult pe un sejur de weekend.
În iunie vin foarte puţini turişti la mare. Se reduce şi sezonul de la trei luni la două?
Da. Înainte, în mai, litoralul era strict ocupat de către UTC şi sindicate. În iunie deja începeau să funcţioneze marile pompe sociale. Or, turismul social la noi, practic a dispărut acum. Mai avem ceva prin sindicate, dar nu mai este acelaşi sistem care a fost înainte, şi atunci normal: capetele de sezon se duc.
A fost afectată şi de criză industria turismului de pe litoral?
Există şi un efect al crizei, pentru că scade puterea de cumpărarea şi capacitatea oamenilor de a cheltui, nu neapărat în valoare absolută. Mai ales în zona mentală. Adică omul se gândeşte: cheltuiesc banii? Nu. Mai bine fac altceva.
Spuneaţi într-un articol de acum zece ani că, pe litoral, aproximativ 50% din banii încasaţi nu sunt contabilizaţi. Credeţi că şi acum se păstrează acest procent?
Poate chiar mai mult. Cred că au crescut sumele necontabilizate. Nu am datele, dar e clar că economia underground este mare. Localnicul trebuie în două luni să câştige pentru un an de zile. Şi nu poţi să îi schimbi viziunea dacă nu îi dai alte oportunităţi.
Pe litoral nu prea avem pachete turistice all inclusive. De ce?
All inclusive este un sistem pentru oamenii cu venituri mici. Le dă iluzia că trăiesc bine, că au totul all inclusive. Ca să pot să am totul all inclusive, trebuie să am un flux relativ constant pe o anumită perioadă, ca să pot să-mi fac un preţ. Or, dat fiind că mie îmi fluctuează (numărul de turişti – n.r.) de la weekend la săptămână şi de la lună la lună, nu prea am cum să-mi fac un calcul pe all inclusive. Şi atunci cum să îşi facă all inclusive? La câţi turişti să împartă?
Care credeţi că au fost greşelile cele mai mari făcute după 1990 în ceea ce priveşte turismul de la Marea Neagră?
Prima greşeală a fost acţiunea de privatizare. Nu privatizarea în sine. Ca să treci de la o economie de comandă la un sistem democrat este clar că singura cale este privatizarea. Or, aşa cum a fost făcută la noi, a fost lăutărism, am lăsat pur şi simplu lăcomia fiecăruia să iasă la suprafaţă.
Plus că nimeni nu a stat să se gândească ce înseamnă şi cum funcţionează litoralul. Şi foarte puţini au fost cei care ştiau efectiv ce se întâmplă în turism. Iar prima greşeală care s-a făcut a fost ruperea totală de Vest. În loc să ne ducem să vedem ce se întâmplă acolo, unii s-au dus în plimbare şi ceilalţi au rămas închişi în ei înşişi. Şi astăzi nu discutăm decât despre noi înşine. Nu ne uităm să vedem ce se întâmplă, cum fac alţii şi cum putem şi noi eventual să copiem sau să aplicăm. Şi această greşeală de gândire ne izolează.
Ca să exişti în turism, de exmplu, trebuie să ai în fiecare an, ca ţară, un raport al World Travel and Tourism Council. Am reuşit - sectorul privat - să scoatem primul raport cred că după vreo 12 ani de la Revoluţie. Şi asta pentru o sumă modică. Dar dacă nu eşti în raportul respectiv, nu exişti ca ţară.
La ora actuală, tot ce înseamnă ştiinţă de turism sau capitalul acesta uman, aproape a dispărut. Noi avem zeci de facultăţi de turism care pregătesc directori de turism. N-avem nevoie. Avem nevoie de oameni specializaţi la nivelul mediu de decizie. P-ăştia nu-i mai pregăteşte nimeni. Chiar în deceniul opt au început să formeze şefi de unitate, directori de hotel. Întâi de toate nu a existat pe litoral o cultură a oamenilor care să ştie ce să facă în turism. Şi atunci, intrând în noul sistem economic, normal că s-au făcut greşeli. Nefiind o politică clară în domeniul turismului, pe litoral că lucrurile s-au dat peste cap.
Trăim în ceea ce se cheamă lăutărism. Şi, din păcate, cu cât ne urcăm pe scara ierarhică, lăutărismul a început să se instaleze până şi în orchestrele simfonice.
Şi astăzi, în discţiile care sunt în mass-media, se discută despre litoral o mulţime de lucruri. Dar cât mai rezistă plajele? Eroziunea costieră este foarte mare. Şi atunci ce fac: mai investesc în Mamaia? În câţi ani îmi recuperez investiţia?
Gândirea noastră este total greşită. În momentul în care nu mai ai putere de cumpărare şi nu creezi putere de cumpărare, se greşeşte. Să fiu mai precis. Guvernul Boc a încercat acum să taie fondurile pentru pensionari (pentru vacanţe la mare - n.r.). Într-un final au realizat că pierderea este imensă pentru că aceste fonduri mişcau de fapt o mulţime de locuri de muncă şi o mulţime de staţiuni. Că e discutabil cum mişcă, asta este altă problemă. Că laşi o mulţime de pensionari fără a merge la staţiune, este o altă discuţie.
Dar în momentul în care tai fondurile acestea, efectele sunt foarte mari. Cade tot: pică staţiuni, oraşe, economii întregi, pentru că turismul are acest efect sintetizator, el adună toate zonele, dar automat apare şi efectul celălalt. În momentul în care dispare turismul, dispar ramuri întregi într-o întreagă zonă.
De ce nu s-a investit mai mult în staţiunile de pe litoral, mai ales în cele din sud?
Prima problema este legată de proprietate, de felul în care statul garantează sau asigură proprietatea. Atâta timp cât statul a lăsat deliberat ca hoteluri întregi să fie vândute numai pentru speculaţie imobiliară, în momentul respectiv normal că este foarte greu să determini oamenii să acţioneze.
Ce impact are asupra turismului faptul că un hotel un proprietar, restaurantul un alt proprietar, iar plaja este închiriată de o altă firmă?
Nu ar fi singurul loc în lume în care se întâmplă aşa ceva. Trebuie să ne ducem la rădăcină. Dacă ne oprim la geloziile care există între cel de la alimentaţie publică, cel de la plajă şi cel de la hotel, nu facem nimic. Întâi trebuie să ne gândim ce facem cu litoralul, câţi oameni aducem, care este rolul lui în standardul de viaţă. Marea noastră criză asta este: criză de management, criză de oameni.
Cum se colaborează între autorităţi şi lucrătorii din turism la nivelul litoralului?
Vă pot spune ce-mi spun prietenii mei de la litoral: nu se colaborează, nu este nici măcar un dialog al surzilor. Fiecare trăieşte şi îşi vede de viaţa lui, sunt într-un fel paraleli.
Ce ar fi trebuit să învăţăm din Vest în privinţa turismului pe litoral?
În domeniul litoralului trebuia să învăţăm că trebuie să-l transformăm în altceva decât litoral. Tocmai pentru că nu ai ce face: condiţiile climatice nu-ţi permit. Şi atunci trebuia să măreşti sezonul. Ca să măreşti sezonul, trebuia să schimbi profilul: pe lângă stat la plajă trebuia să se mai aducă altceva.
Ca să aduc altceva, trebuie să trec de temperaturile de iarnă, deci asta însemna o reechipare tehnologică a capacităţilor de cazare. Şi am pierdut o ocazie în momentul în care turcii au interzis cazinourile: atunci ar fi fost o posibilitate ca să transformăm litoralul în altceva.
Acum trebuie să ne uităm în UE, să vedem ce se întâmplă în alte părţi şi unde trebuie să ne ducem. Lucrurile astea se fac prin înţelegeri. În conferinţele internaţionale, întâlniri şi probleme de turism, dacă suntem doi, trei, patru din România. În rest, România străluceşte prin absenţă. Acolo se discută lucrurile.
Ar trebui să vedem ce nu e în altă parte, ce am putea face noi, şi atunci să ştim cum reconvertim baza materială. Şi astea nu sunt decizii pentru un hotelier, un primar. Ca să reconverteşti baza materială, îţi trebuie cinci-şase ani (putem face conferinţe, şcoli, expoziţii).
Spuneaţi că nu putem să concurăm cu Turcia sau cu Grecia.
Da, nici acum, nici în viitor, pe turism de cură marină. N-avem ce face, numărul de luni e mic, mai mult de două luni nu avem soare.
Dar cu bulgarii am putea să concurăm?
Iarăşi e vorba de acelaşi lucru: gelozia între cel de la restaurant şi directorul de hotel. Câţi turişti români pleacă în străinătate: câteva sute de mii pe an. Asta nu înseamnă nimic din punct de vedere al consumului turistic. Câţi se duc în Bulgaria? 40.000. Păi ce e 40.000? Trebuie să gândim altfel. Bulgaria, ca şi noi, e o parte din UE. Este normal ca omul să plece liber dintr-o parte în alta. Trebuie să ne uităm să vedem ce putem face cu resursele noastre, inclusiv resursa umană.
Care sunt lucrurile care ne diferenţiază de ceilalţi în privinţa turismului pe litoral? Există aşa ceva?
La ora actuală, nu prea. Dacă vreţi, este balcanismul nostru, dar balcanismul nostru nu prea îl gustă decât foarte puţini turişti. E o zonă care nu a fost construită deloc. Eu sunt din Sibiu. Uitaţi-vă cum arăta Sibiul acum şapte ani sau acum 10 ani, şi uitaţi-vă cum arată acum. Dar e un efort de 20 de ani în spate.
Grădina Carpaţilor a înflorit în şase ani
Jurnaliştii britanici de la Lonely Planet au rămas impresionaţi după călătoria pe care au făcut-o în România pentru realizarea unui ghid turistic.
Traseul făcut pe Transfăgărăşan, considerat de autorii ghidului Lonely Planet drept una din principalele atracţii ale Carpaţilor, a fost foarte apreciat şi de englezii de la Top Gear
De la "Vestul Sălbatic al Europei", cum eram văzuţi în 2004, am ajuns destinaţia ideală pentru turiştii deja plictisiţi de clişeele Europei Occidentale. Autorii britanici ai ghidului turistic Lonely Planet pentru România reabilitează imaginea ţării noastre în ediţia din acest an a prezentării. Potrivit englezilor, România atrage turiştii prin varietatea reliefului, o climă blândă şi prin preţurile mici.
"După decenii întregi în care o mână nevăzută a tot apăsat pe butonul de pauză pentru România, urmează o perioadă de schimbări şi dezvoltare uluitoare". Aşa începe prezentarea României pentru ghidul turistic destinat vizitatorilor de pe toate continentele.
Îmbunătăţirile semnalate de cei doi autori ai ghidului se remarcă atât în domeniul turismului, cât şi în situaţia economică a României privită în ansamblu. Astfel, turistul se poate bucura de zone precum Delta Dunării, Carpaţii sau oraşele medievale, însă dacă are nervi de oţel, cunoştinţe de mecanic auto şi ştie să înjure la volan măcar în câteva limbi.
Opinii obiective
Ca să risipească orice dubiu privind obiectivitatea aprecierilor autorilor ghidului, Biroul de presă al publicaţiei a explicat, pentru EVZ, că autorii ghidurilor turistice nu acceptă ospitalitatea, asistenţa sau plata din partea autorităţilor din ţara gazdă.
De altfel, şi reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului ne-au spus că "ministerul nu a oferit niciun fel de facilităţi jurnaliştilor de la Lonely Planet care au scris despre România şi nu a avut nicio implicare în proiectul lor editorial".
Ce s-a schimbat în patru ani
"Pentru cei familiarizaţi cu România de dinainte de 2006, schimbările din ultima vreme vă vor lăsa cu gura căscată", asigură autorii. "Patru ani sunt suficienţi pentru ca infrastructura turistică a unei ţări să se dezvolte şi ca ghidurile turistice să-şi schimbe punctul de vedere în aprecieri", explică Tom Hall, reprezentantul Biroului de presă.
În opina sa, ţara noastră va trece peste stigmatul aplicat de restul Europei şi va oferi oportunităţi pentru un turism de primă mână. Preţurile sunt accesibile, dar nici atât de mici încât să lase impresia unor produse şi servicii turistice de proastă calitate. Principalele impedimente ar fi drumurile şi problemele ce ţin de confortul vizitatorilor.
Mulţumită climatului temperat continental, România oferă posibilităţi de petrecere a timpului liber tot timpul anului. Principalele atracţii prezentate în ghidul Lonely Planet includ obiectivele din Carpaţi, marile oraşe, litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.
Lucruri de ştiut despre România
Traseul "clasic" propus de ghidul englezesc pune accentul atât pe frumuseţile munţilor, cât şi castelele (Peleş, Bran, Râşnov) şi cetăţile Transilvaniei: Braşov, Sibiu, Curtea de Argeş, "drăgălaşa citadelă" Sighişoara sau "aşezarea în care timpul a stat în loc", Viscri, care adăposteşte una dintre cele şase biserici săseşti din patrimoniul UNESCO.
La capitolul lucruri de ştiut despre România se numără simbolurile clasice Nadia Comăneci sau Dracula, dar şi numărul de victime ale câinilor vagabonzi din Capitală, munţii de gunoaie lăsaţi de localnicii în vacanţă sau numărul mare de emigranţi care au împânzit Europa.
Verdictul: în ciuda potenţialului turistic uriaş, România mai are încă multe obstacole de învins, fiind în continuare printre cele mai corupte ţări din Europa, iar populaţia rămâne sceptică, aşteptând "un viitor şi un prezent mai bun".
OPINII DESPRE BUCUREŞTI
"Amestec de monumente groteşti, reminiscenţe ale comunismului"
Ghidul Lonely Planet nu trece cu vederea nici Capitala, al cărei "amestec de monumente groteşti, reminiscenţe ale comunismului, cu catedrale şi vestigii parcă dinadins ascunse ochiului" alcătuiesc un oraş ce merită explorat. O atenţie deosebită este acordată erei comunismului. Autorii întocmesc un clasament al celor mai interesante monumente din acea perioadă.
Topul este dominat de impozanta clădire a Palatului Parlamentului, iar lista e completată de Transfăgărăşan, canalul Dunăre-Marea Neagră, barajul Porţile de Fier, închisoarea Gherla sau ruinele fabricii de la Copşa Mică. Cu toate că lui Ceauşescu şi regimului său îi este dedicat un întreg capitol întreg, nici actualii lideri politici nu sunt trecuţi cu vederea.
Ghidul aminteşte controversatele alegeri prezidenţiale din 2009, când România a avut într-o noapte doi preşedinţi, pentru ca victoria să fie decisă de o diferenţă mai mică de 1%.
Britanicii susţin însă că nici un vizitator nu poate înţelege adevăratul spirit al României dacă nu petrece măcar o noapte într-o pensiune, la un pahar de palincă. Pensiunile sunt la mare căutare printre străinii dispuşi să plătească bani buni pentru "a fi treziţi de cântecul cocoşilor şi al celorlalte orătănii".
Conform ghidului, orice român de la sat ar trebui să se mândrească cu titlul de ţăran, deoarece ei sunt inima ţării. Deşi prezintă o abordare inedită a mediului turistic românesc, ghidul Lonely Planet nu se fereşte de clişee precum Dracula şi spune că "aceia care se limitează la vânătoarea de vampiri vor rata multe. Mitul lui Dracula nu este real, dar castelele şi istoria lor sunt şi merită cercetate", e părerea celor doi autori.
AMINTIRI. Casa Poporului este cel mai interesant monument de pe vremea fostului regim
Traseul făcut pe Transfăgărăşan, considerat de autorii ghidului Lonely Planet drept una din principalele atracţii ale Carpaţilor, a fost foarte apreciat şi de englezii de la Top Gear
De la "Vestul Sălbatic al Europei", cum eram văzuţi în 2004, am ajuns destinaţia ideală pentru turiştii deja plictisiţi de clişeele Europei Occidentale. Autorii britanici ai ghidului turistic Lonely Planet pentru România reabilitează imaginea ţării noastre în ediţia din acest an a prezentării. Potrivit englezilor, România atrage turiştii prin varietatea reliefului, o climă blândă şi prin preţurile mici.
"După decenii întregi în care o mână nevăzută a tot apăsat pe butonul de pauză pentru România, urmează o perioadă de schimbări şi dezvoltare uluitoare". Aşa începe prezentarea României pentru ghidul turistic destinat vizitatorilor de pe toate continentele.
Îmbunătăţirile semnalate de cei doi autori ai ghidului se remarcă atât în domeniul turismului, cât şi în situaţia economică a României privită în ansamblu. Astfel, turistul se poate bucura de zone precum Delta Dunării, Carpaţii sau oraşele medievale, însă dacă are nervi de oţel, cunoştinţe de mecanic auto şi ştie să înjure la volan măcar în câteva limbi.
Opinii obiective
Ca să risipească orice dubiu privind obiectivitatea aprecierilor autorilor ghidului, Biroul de presă al publicaţiei a explicat, pentru EVZ, că autorii ghidurilor turistice nu acceptă ospitalitatea, asistenţa sau plata din partea autorităţilor din ţara gazdă.
De altfel, şi reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului ne-au spus că "ministerul nu a oferit niciun fel de facilităţi jurnaliştilor de la Lonely Planet care au scris despre România şi nu a avut nicio implicare în proiectul lor editorial".
Ce s-a schimbat în patru ani
"Pentru cei familiarizaţi cu România de dinainte de 2006, schimbările din ultima vreme vă vor lăsa cu gura căscată", asigură autorii. "Patru ani sunt suficienţi pentru ca infrastructura turistică a unei ţări să se dezvolte şi ca ghidurile turistice să-şi schimbe punctul de vedere în aprecieri", explică Tom Hall, reprezentantul Biroului de presă.
În opina sa, ţara noastră va trece peste stigmatul aplicat de restul Europei şi va oferi oportunităţi pentru un turism de primă mână. Preţurile sunt accesibile, dar nici atât de mici încât să lase impresia unor produse şi servicii turistice de proastă calitate. Principalele impedimente ar fi drumurile şi problemele ce ţin de confortul vizitatorilor.
Mulţumită climatului temperat continental, România oferă posibilităţi de petrecere a timpului liber tot timpul anului. Principalele atracţii prezentate în ghidul Lonely Planet includ obiectivele din Carpaţi, marile oraşe, litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.
Lucruri de ştiut despre România
Traseul "clasic" propus de ghidul englezesc pune accentul atât pe frumuseţile munţilor, cât şi castelele (Peleş, Bran, Râşnov) şi cetăţile Transilvaniei: Braşov, Sibiu, Curtea de Argeş, "drăgălaşa citadelă" Sighişoara sau "aşezarea în care timpul a stat în loc", Viscri, care adăposteşte una dintre cele şase biserici săseşti din patrimoniul UNESCO.
La capitolul lucruri de ştiut despre România se numără simbolurile clasice Nadia Comăneci sau Dracula, dar şi numărul de victime ale câinilor vagabonzi din Capitală, munţii de gunoaie lăsaţi de localnicii în vacanţă sau numărul mare de emigranţi care au împânzit Europa.
Verdictul: în ciuda potenţialului turistic uriaş, România mai are încă multe obstacole de învins, fiind în continuare printre cele mai corupte ţări din Europa, iar populaţia rămâne sceptică, aşteptând "un viitor şi un prezent mai bun".
OPINII DESPRE BUCUREŞTI
"Amestec de monumente groteşti, reminiscenţe ale comunismului"
Ghidul Lonely Planet nu trece cu vederea nici Capitala, al cărei "amestec de monumente groteşti, reminiscenţe ale comunismului, cu catedrale şi vestigii parcă dinadins ascunse ochiului" alcătuiesc un oraş ce merită explorat. O atenţie deosebită este acordată erei comunismului. Autorii întocmesc un clasament al celor mai interesante monumente din acea perioadă.
Topul este dominat de impozanta clădire a Palatului Parlamentului, iar lista e completată de Transfăgărăşan, canalul Dunăre-Marea Neagră, barajul Porţile de Fier, închisoarea Gherla sau ruinele fabricii de la Copşa Mică. Cu toate că lui Ceauşescu şi regimului său îi este dedicat un întreg capitol întreg, nici actualii lideri politici nu sunt trecuţi cu vederea.
Ghidul aminteşte controversatele alegeri prezidenţiale din 2009, când România a avut într-o noapte doi preşedinţi, pentru ca victoria să fie decisă de o diferenţă mai mică de 1%.
Britanicii susţin însă că nici un vizitator nu poate înţelege adevăratul spirit al României dacă nu petrece măcar o noapte într-o pensiune, la un pahar de palincă. Pensiunile sunt la mare căutare printre străinii dispuşi să plătească bani buni pentru "a fi treziţi de cântecul cocoşilor şi al celorlalte orătănii".
Conform ghidului, orice român de la sat ar trebui să se mândrească cu titlul de ţăran, deoarece ei sunt inima ţării. Deşi prezintă o abordare inedită a mediului turistic românesc, ghidul Lonely Planet nu se fereşte de clişee precum Dracula şi spune că "aceia care se limitează la vânătoarea de vampiri vor rata multe. Mitul lui Dracula nu este real, dar castelele şi istoria lor sunt şi merită cercetate", e părerea celor doi autori.
AMINTIRI. Casa Poporului este cel mai interesant monument de pe vremea fostului regim
Liga Campionilor: Partizan, calificare dramatică în grupe
Ieri s-au disputat primele meciuri din manşa secundă a play-off-ul Ligii Campionilor la fotbal. Echipele calificate în grupe sunt Werder Bremen, Partizan Belgrad, Sporting Braga, Hapoel Tel Aviv şi FC Basel. Astăzi se mai joacă alte cinci partide.
Fotbalistii de la FC Sevilla s-au bucurat pentru cele 3 goluri înscrise în poarta portughezilor de la Braga, dar nu au mers mai departe în UEFA Champions League
Pe "Stade Constant Vanden Stock" din Bruxelles, Partizan Belgrad a reuşit o calificare dramatică, după ce a învins Anderlecht la penaltyuri. După 120 de minute de joc, scorul era 2-2, acelaşi cu cel înregistrat în urmă cu o săptămână la Belgrad.
Meci de infarct la Bruxelles
Seria penaltyurilor de departajare a fost şi ea una de infarct. Oaspeţii au ratat două lovituri, în timp ce gazdele au irosit trei!
Au marcat: Guillaume Gillet, Jonathan Legear (Anderlecht) / Cléo, Radosav Petrovic şi Vojislav Stankovic (Partizan)
Au ratat: Matias Suarez, Lucas Biglia şi Mbark Boussoufa (Anderlecht) / Mladen Krstajic şi Aleksandar Davidov (Partizan)
Calificare spectaculoasă şi pentru portughezii de la Sporting Braga.
Învingători în primul meci, din Portugalia, scor 1-0, Braga a învins Sevilla chiar şi în Andaluzia, pe "Estadio Ramón Sánchez Pizjuan", scor 4-3.
Suspans maxim la Sampdoria - Werder
Prelungiri, dar fără penaltyuri şi la Sampdoria - Werder. După 90 de minute, scorul era 3-1 pentru italieni, acelaşi cu cel înregistrat la Bremen.
În minutul 90+3, scorul era de 3-0, iar Sampdoria era calificată! Suedezul Markus Rosenberg a trimis meciul în prelungiri, acolo unde Claudio Pizarro a marcat golul calificării, minutul 100.
În grupele UEFA Champions League merg şi israelienii de la Hapoel Tel Aviv.
Iată rezultatele înregsitrate aseară:
Sampdoria - Werder Bremen 3-2 (2-0, 3-1) după prelungiri (în tur 1-3)
Au marcat: Pazzini (8 şi 13), Cassano (85) / Roseberg (90+3), Pizarro (100)
Anderlecht - Partizan Belgrad 2-2 (0-1, 2-2) 2-3p după executarea penaltyurilor de departajare (în tur 2-2)
Au marcat: Lukaku (64), Gillet (71) / Cleo (15 şi 53)
Sevilla FC - Sporting Braga 3-4 (0-1) (în tur 0-1)
Au marcat: Luis Fabiano (60), Navas (84), Kanoute (90+1) / Matheus (31), Lima (58, 85 şi 90)
Hapoel Tel Aviv - Red Bull Salzburg 1-1 (în tur 3-2)
Au marcat: Zahavi (90) / Douglas (42 - autogol)
Sheriff Tiraspol - FC Basel 0-3 (0-0) (în tur 0-1)
Au marcat: Streller (74), Frei (80 şi 87)
Astăzi se joacă meciurile:
AJ Auxerre - Zenit St. Petersburg (în tru 0-1)
Ajax - Dinamo Kiev (în tur 1-1)
FC Copenhaga - Rosenborg BK (în tur 1-2)
MSK Zilina - Sparta Praga (în tur 2-0)
Tottenham Hotspur - BSC Young Boys Berna (în tur 2-3)
Fotbalistii de la FC Sevilla s-au bucurat pentru cele 3 goluri înscrise în poarta portughezilor de la Braga, dar nu au mers mai departe în UEFA Champions League
Pe "Stade Constant Vanden Stock" din Bruxelles, Partizan Belgrad a reuşit o calificare dramatică, după ce a învins Anderlecht la penaltyuri. După 120 de minute de joc, scorul era 2-2, acelaşi cu cel înregistrat în urmă cu o săptămână la Belgrad.
Meci de infarct la Bruxelles
Seria penaltyurilor de departajare a fost şi ea una de infarct. Oaspeţii au ratat două lovituri, în timp ce gazdele au irosit trei!
Au marcat: Guillaume Gillet, Jonathan Legear (Anderlecht) / Cléo, Radosav Petrovic şi Vojislav Stankovic (Partizan)
Au ratat: Matias Suarez, Lucas Biglia şi Mbark Boussoufa (Anderlecht) / Mladen Krstajic şi Aleksandar Davidov (Partizan)
Calificare spectaculoasă şi pentru portughezii de la Sporting Braga.
Învingători în primul meci, din Portugalia, scor 1-0, Braga a învins Sevilla chiar şi în Andaluzia, pe "Estadio Ramón Sánchez Pizjuan", scor 4-3.
Suspans maxim la Sampdoria - Werder
Prelungiri, dar fără penaltyuri şi la Sampdoria - Werder. După 90 de minute, scorul era 3-1 pentru italieni, acelaşi cu cel înregistrat la Bremen.
În minutul 90+3, scorul era de 3-0, iar Sampdoria era calificată! Suedezul Markus Rosenberg a trimis meciul în prelungiri, acolo unde Claudio Pizarro a marcat golul calificării, minutul 100.
În grupele UEFA Champions League merg şi israelienii de la Hapoel Tel Aviv.
Iată rezultatele înregsitrate aseară:
Sampdoria - Werder Bremen 3-2 (2-0, 3-1) după prelungiri (în tur 1-3)
Au marcat: Pazzini (8 şi 13), Cassano (85) / Roseberg (90+3), Pizarro (100)
Anderlecht - Partizan Belgrad 2-2 (0-1, 2-2) 2-3p după executarea penaltyurilor de departajare (în tur 2-2)
Au marcat: Lukaku (64), Gillet (71) / Cleo (15 şi 53)
Sevilla FC - Sporting Braga 3-4 (0-1) (în tur 0-1)
Au marcat: Luis Fabiano (60), Navas (84), Kanoute (90+1) / Matheus (31), Lima (58, 85 şi 90)
Hapoel Tel Aviv - Red Bull Salzburg 1-1 (în tur 3-2)
Au marcat: Zahavi (90) / Douglas (42 - autogol)
Sheriff Tiraspol - FC Basel 0-3 (0-0) (în tur 0-1)
Au marcat: Streller (74), Frei (80 şi 87)
Astăzi se joacă meciurile:
AJ Auxerre - Zenit St. Petersburg (în tru 0-1)
Ajax - Dinamo Kiev (în tur 1-1)
FC Copenhaga - Rosenborg BK (în tur 1-2)
MSK Zilina - Sparta Praga (în tur 2-0)
Tottenham Hotspur - BSC Young Boys Berna (în tur 2-3)
Balaj arbitrează Steaua - FC Timişoara
CCA l-a desemnat pe băimăreanul Cristian Balaj să arbitreze meciul Steaua - FC Timişoara, derbyul etapei a VI-a din Liga I la fotbal. Meciul Steaua - FC Timişoara e duminică seară, de la ora 20:00.
Ioan Andone (dreapta) ii da indicatii celui de-al 12-lea jucator al CFR-ului, arbitrul Cristi BalajSursa: Rompres
Comisia Centrală a Arbitrilor a dat astăzi publicităţii brigăzile care vor oficia la meciurile din etapa a VI-a a Ligii I la fotbal.
Cel mai interesant meci se va disputa în Ghencea, între Steaua şi FC Timişoara. Derbyul etapei va fi arbitrat de băimăreanul Cristian Balaj.
Iată programul complet al etapei a VI-a a Ligii I la fotbal:
VINERI
Gaz Metan Mediaş - Rapid Bucureşti, vineri, ora 18.00
Arbitri: Ovidiu Haţegan (central) - Dorin Mudura, Paul Dimancea (asistenţi) - Florin Marcu (rezervă)
Dinamo Bucureşti - Universitatea Cluj, vineri, ora 20.30
Arbitri: Alexandru Deaconu - Florin Păunescu, Nicolae Megheşan - Dragoş Istrate
SÂMBĂTĂ
Universitatea Craiova - Sportul Studenţesc, sâmbătă, ora 19.00
Arbitri: Robert Dumitru - Cătălin Savu, Stelian Slabu - Cătălin Busi
CFR Cluj - Pandurii Târgu Jiu, sâmbătă, ora 21.30
Arbitri: Marian Balaci - Dragoş Iliescu, Marius Nicoară - Paul Unimătan
DUMINICĂ
Oţelul Galaţi - FC Braşov, duminică, ora 18.00
Arbitri: Alexandru Tudor - Bogdan Velicu, Andrei Constantinescu - Daniel Decă
Steaua - FC Timişoara, duminică, ora 20.00
Arbitri: Cristian Balaj - Micloş Nagy, Sebastian Gheorghe - Andrei Chivulete
Unirea Urziceni - FC Vaslui, duminică, ora 22.00
Arbitri: Istvan Kovacs - Eduard Ungureanu, Iulian Radu - Claudiu Baboia
LUNI
Gloria Bistriţa - FCM Târgu Mureş, luni, ora 20.00
Arbitri: Mugurel Drăgănescu - Zoltan Szekely, Florin Stănescu - Gabriel Mocean
Victoria Brăneşti - Astra Ploieşti, luni, ora 22.00
Arbitri: Georgian Ionescu - Adrian Vidan, Vladimir Urzică - Ciprian Amarandei
Ioan Andone (dreapta) ii da indicatii celui de-al 12-lea jucator al CFR-ului, arbitrul Cristi BalajSursa: Rompres
Comisia Centrală a Arbitrilor a dat astăzi publicităţii brigăzile care vor oficia la meciurile din etapa a VI-a a Ligii I la fotbal.
Cel mai interesant meci se va disputa în Ghencea, între Steaua şi FC Timişoara. Derbyul etapei va fi arbitrat de băimăreanul Cristian Balaj.
Iată programul complet al etapei a VI-a a Ligii I la fotbal:
VINERI
Gaz Metan Mediaş - Rapid Bucureşti, vineri, ora 18.00
Arbitri: Ovidiu Haţegan (central) - Dorin Mudura, Paul Dimancea (asistenţi) - Florin Marcu (rezervă)
Dinamo Bucureşti - Universitatea Cluj, vineri, ora 20.30
Arbitri: Alexandru Deaconu - Florin Păunescu, Nicolae Megheşan - Dragoş Istrate
SÂMBĂTĂ
Universitatea Craiova - Sportul Studenţesc, sâmbătă, ora 19.00
Arbitri: Robert Dumitru - Cătălin Savu, Stelian Slabu - Cătălin Busi
CFR Cluj - Pandurii Târgu Jiu, sâmbătă, ora 21.30
Arbitri: Marian Balaci - Dragoş Iliescu, Marius Nicoară - Paul Unimătan
DUMINICĂ
Oţelul Galaţi - FC Braşov, duminică, ora 18.00
Arbitri: Alexandru Tudor - Bogdan Velicu, Andrei Constantinescu - Daniel Decă
Steaua - FC Timişoara, duminică, ora 20.00
Arbitri: Cristian Balaj - Micloş Nagy, Sebastian Gheorghe - Andrei Chivulete
Unirea Urziceni - FC Vaslui, duminică, ora 22.00
Arbitri: Istvan Kovacs - Eduard Ungureanu, Iulian Radu - Claudiu Baboia
LUNI
Gloria Bistriţa - FCM Târgu Mureş, luni, ora 20.00
Arbitri: Mugurel Drăgănescu - Zoltan Szekely, Florin Stănescu - Gabriel Mocean
Victoria Brăneşti - Astra Ploieşti, luni, ora 22.00
Arbitri: Georgian Ionescu - Adrian Vidan, Vladimir Urzică - Ciprian Amarandei
Audieri-maraton în cazul "Tabără"
Anchetatorii au continuat, ieri, audierile începute săptămâna trecută în dosarul în care directorul Departamentului Film al TVR, Cristian Tabără, a fost acuzată de o fetiţă de 12 ani că ar fi abuzat-o sexual.
Sursa: EVZ
"Copila a fost audiată aproximativ două ore şi jumătate, în prezenţa avocatului ales de familie şi a unui psiholog de la Direcţia pentru Protecţia Copilului a sectorului 2. A povestit în detaliu tot ce i s-ar fi întâmplat. Povestea este deja cunoscută... La final, s-a decis ca fata să beneficieze de asistenţă psihologică pentru o perioadă mai îndelungată. Psihologul va întocmi şi un raport care va conta în anchetă", au explicat surse judiciare.
"Cristian Tabără ne-a cerut iertare"
Tot ieri au răspuns întrebărilor anchetatorilor tatăl fetei şi bunica maternă. "Au fost audieri-maraton care s-au încheiat după aproximativ patru ore. Atât bunica, cât şi tatăl au declarat că dl Tabără ar fi recunoscut că ar fi abuzat de copilă. «Cristian Tabără ne-a cerut iertare şi ne-a promis că nu se va mai repeta». Aceasta este o frază care se regăseşte atât în declaraţia bunicii, cât şi în mărturisirea completă a tatălui", au completat sursele citate.
Audierile în acest caz vor continua zilele următoare. "Mai sunt mulţi martori de audiat. Va fi audiat şi Cristian Tabără. În cazul acestuia, ar urma să fie realizat şi un profil psihologic de către un expert din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală. La final, vor urma confruntările între acuzat şi presupusa victimă, între acuzat şi membrii familiei copilei, dar şi între acuzat şi martorii care vor dobândi calitate procesuală în acest caz", au încheiat aceleaşi surse.
"Este o anchetă dificilă, dar trebuie să ne facem treaba pentru a afla adevărul.",
INGRID ALEXANDRESCU, avocat
Sursa: EVZ
"Copila a fost audiată aproximativ două ore şi jumătate, în prezenţa avocatului ales de familie şi a unui psiholog de la Direcţia pentru Protecţia Copilului a sectorului 2. A povestit în detaliu tot ce i s-ar fi întâmplat. Povestea este deja cunoscută... La final, s-a decis ca fata să beneficieze de asistenţă psihologică pentru o perioadă mai îndelungată. Psihologul va întocmi şi un raport care va conta în anchetă", au explicat surse judiciare.
"Cristian Tabără ne-a cerut iertare"
Tot ieri au răspuns întrebărilor anchetatorilor tatăl fetei şi bunica maternă. "Au fost audieri-maraton care s-au încheiat după aproximativ patru ore. Atât bunica, cât şi tatăl au declarat că dl Tabără ar fi recunoscut că ar fi abuzat de copilă. «Cristian Tabără ne-a cerut iertare şi ne-a promis că nu se va mai repeta». Aceasta este o frază care se regăseşte atât în declaraţia bunicii, cât şi în mărturisirea completă a tatălui", au completat sursele citate.
Audierile în acest caz vor continua zilele următoare. "Mai sunt mulţi martori de audiat. Va fi audiat şi Cristian Tabără. În cazul acestuia, ar urma să fie realizat şi un profil psihologic de către un expert din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală. La final, vor urma confruntările între acuzat şi presupusa victimă, între acuzat şi membrii familiei copilei, dar şi între acuzat şi martorii care vor dobândi calitate procesuală în acest caz", au încheiat aceleaşi surse.
"Este o anchetă dificilă, dar trebuie să ne facem treaba pentru a afla adevărul.",
INGRID ALEXANDRESCU, avocat
Dell aruncă mănuşa Apple prin lansarea tabletei Streak
Deşi nu se va bucura de atenţia care i-a fost acordată iPad-ului, noul gadget de la Dell este cel mai proaspăt concurent al celor de la Apple pe segmentul autohton de tablete.
"Jucăria" a declarat război atât smartphone-urilor, cât şi tabletelor PC
Dell a lansat ieri tableta Streak şi în România, în aceeaşi zi cu lansarea oficială din SUA.
Streak este o combinaţie între un smartphone tradiţional şi o tabletă şi mizează pe trei funcţii definitorii pentru divertismentul "on the go": interacţiunea socială, distracţia şi navigarea. Ideală pentru utilizatorii mobili, are un ecran de 5 inchi (afişaj cu rezoluţie WVGA), faţă de Apple iPad de 9.7, cameră foto de 5 MP, conectivitate Wi-Fi, Bluetooth şi 3G, precum şi acces la Google Maps.
MULTIMEDIA
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dell a lansat tableta Streak
Dell a lansat ieri tableta Streak şi în România, în aceeaşi zi cu lansarea oficială din SUA.
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dell Streak vs. Apple iPad
Noul gadget de la Dell este cel mai proaspăt concurent al celor de la Apple.
Apelurile sunt, astfel, lăsate pe plan secundar. "Streak este echipamentul ideal pentru cei care consideră internetul ceva indispensabil şi poate rezolva problema de capsulă de spaţiu", a declarat Valentin Nicolae, Consumer Manager Dell pentru Bulgaria şi România.
"O problemă mai spinoasă"
Deşi prezintă multe avantaje, cum ar fi display-ul alcătuit dintr-o sticlă rezistentă la zgârieturi (gorilla glass), bateria care ţine o zi (dacă este folosit intens) şi posibilitatea de a rula simultan mai multe aplicaţii (multitasking), utilizatorii români se vor confrunta cu o problemă de soft.
Google Navigation nu este încă funcţional pentru România. Potrivit directorului general eMag, Iulian Stanciu, la o oră şi jumătate de la anunţul făcut, tableta fusese deja comandată de zece români.
"Cred că până la finele anului vom vinde peste 1.000 de tablete Dell Streak. iPad-uri am vândut peste 400, am fi vândut şi mai multe dacă nu erau stocuri limitate", a mai spus şeful eMag.
Doar prin eMag
După o anumită perioadă, în care cei de la eMag vor avea exclusivitatea pentru comercializarea acestui produs, este posibil ca şi operatorii de telefonie mobilă să-l vândă la preţuri preferenţiale cu abonamente incluse, au mai declarat oficialii Dell şi eMag.
Momentan, costul acestei tablete este de 2.699 lei. Deşi dimensiunile şi funcţiile sunt ceva mai apropiate de iPhone 4, oficialii eMag preferă să compare acestă tabletă cu iPad-ul. De la finele anului, tableta va fi disponibilă şi cu sistemul de operare Android 2.2 (Froyo), ce va permite şi instalarea Adobe Flash 10.1. Mai mult, vor avea şi actualizări ale aplicaţiilor de chat video.
"Streak este ideal pentru cei care consideră internetul ceva indispensabil şi poate rezolva problema de capsulă de spaţiu.“,
VALENTIN NICOLAE, Consumer Manager Dell România şi Bulgaria
COMPARAŢIE
Cu ce se laudă fiecare gadget
Streak, noua jucărie a celor de la Dell, vine cu un card micro SD de 16 GB inclus. Memoria lui poate fi extinsă până la maximum 32 GB. Spre deosebire de acesta, vedeta Apple are hard, care vine în variante de până la 64 GB.
Dacă Streak are drept sistem de operare Android, iPad-ul rulează cu sistemul de operare iPhone. Ambele folosesc aceeaşi frecvenţă la procesoare - de 1 GHz (Apple A4 şi respectiv Qualcomm Snapdragon pentru Dell). La capitorul greutate, putem spune că iPad este ceva mai "grăsuţ".
Acesta cântăreşte 700 de grame, în comparaţie cu Streak, care are doar 220 de grame. Nici dimensiunile nu sunt chiar aceleaşi: dacă produsul Dell are doar 5 inchi, iPad este aproape dublu - 9,7 inchi.
Autonomia bateriei (pentru Apple iPad) ajunge până la 10 ore dacă este folosit intens. La gadgetul Dell, potrivit oficialilor, aceasta ţine până la o zi, avantajul constând mai mult în dimensiuni aici.
Calitatea imaginilor este ceva mai slabă la Dell decât la Apple, pe această linie de produse. Avantajul Dell este că "jucăria" lor poate fi folosită şi pe post de telefon. De asemenea, ambele gadgeturi folosesc jack clasic pentru căşti, de 3,5 mm.
"Jucăria" a declarat război atât smartphone-urilor, cât şi tabletelor PC
Dell a lansat ieri tableta Streak şi în România, în aceeaşi zi cu lansarea oficială din SUA.
Streak este o combinaţie între un smartphone tradiţional şi o tabletă şi mizează pe trei funcţii definitorii pentru divertismentul "on the go": interacţiunea socială, distracţia şi navigarea. Ideală pentru utilizatorii mobili, are un ecran de 5 inchi (afişaj cu rezoluţie WVGA), faţă de Apple iPad de 9.7, cameră foto de 5 MP, conectivitate Wi-Fi, Bluetooth şi 3G, precum şi acces la Google Maps.
MULTIMEDIA
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dell a lansat tableta Streak
Dell a lansat ieri tableta Streak şi în România, în aceeaşi zi cu lansarea oficială din SUA.
VIDEO evz.roVezi mai multe
Dell Streak vs. Apple iPad
Noul gadget de la Dell este cel mai proaspăt concurent al celor de la Apple.
Apelurile sunt, astfel, lăsate pe plan secundar. "Streak este echipamentul ideal pentru cei care consideră internetul ceva indispensabil şi poate rezolva problema de capsulă de spaţiu", a declarat Valentin Nicolae, Consumer Manager Dell pentru Bulgaria şi România.
"O problemă mai spinoasă"
Deşi prezintă multe avantaje, cum ar fi display-ul alcătuit dintr-o sticlă rezistentă la zgârieturi (gorilla glass), bateria care ţine o zi (dacă este folosit intens) şi posibilitatea de a rula simultan mai multe aplicaţii (multitasking), utilizatorii români se vor confrunta cu o problemă de soft.
Google Navigation nu este încă funcţional pentru România. Potrivit directorului general eMag, Iulian Stanciu, la o oră şi jumătate de la anunţul făcut, tableta fusese deja comandată de zece români.
"Cred că până la finele anului vom vinde peste 1.000 de tablete Dell Streak. iPad-uri am vândut peste 400, am fi vândut şi mai multe dacă nu erau stocuri limitate", a mai spus şeful eMag.
Doar prin eMag
După o anumită perioadă, în care cei de la eMag vor avea exclusivitatea pentru comercializarea acestui produs, este posibil ca şi operatorii de telefonie mobilă să-l vândă la preţuri preferenţiale cu abonamente incluse, au mai declarat oficialii Dell şi eMag.
Momentan, costul acestei tablete este de 2.699 lei. Deşi dimensiunile şi funcţiile sunt ceva mai apropiate de iPhone 4, oficialii eMag preferă să compare acestă tabletă cu iPad-ul. De la finele anului, tableta va fi disponibilă şi cu sistemul de operare Android 2.2 (Froyo), ce va permite şi instalarea Adobe Flash 10.1. Mai mult, vor avea şi actualizări ale aplicaţiilor de chat video.
"Streak este ideal pentru cei care consideră internetul ceva indispensabil şi poate rezolva problema de capsulă de spaţiu.“,
VALENTIN NICOLAE, Consumer Manager Dell România şi Bulgaria
COMPARAŢIE
Cu ce se laudă fiecare gadget
Streak, noua jucărie a celor de la Dell, vine cu un card micro SD de 16 GB inclus. Memoria lui poate fi extinsă până la maximum 32 GB. Spre deosebire de acesta, vedeta Apple are hard, care vine în variante de până la 64 GB.
Dacă Streak are drept sistem de operare Android, iPad-ul rulează cu sistemul de operare iPhone. Ambele folosesc aceeaşi frecvenţă la procesoare - de 1 GHz (Apple A4 şi respectiv Qualcomm Snapdragon pentru Dell). La capitorul greutate, putem spune că iPad este ceva mai "grăsuţ".
Acesta cântăreşte 700 de grame, în comparaţie cu Streak, care are doar 220 de grame. Nici dimensiunile nu sunt chiar aceleaşi: dacă produsul Dell are doar 5 inchi, iPad este aproape dublu - 9,7 inchi.
Autonomia bateriei (pentru Apple iPad) ajunge până la 10 ore dacă este folosit intens. La gadgetul Dell, potrivit oficialilor, aceasta ţine până la o zi, avantajul constând mai mult în dimensiuni aici.
Calitatea imaginilor este ceva mai slabă la Dell decât la Apple, pe această linie de produse. Avantajul Dell este că "jucăria" lor poate fi folosită şi pe post de telefon. De asemenea, ambele gadgeturi folosesc jack clasic pentru căşti, de 3,5 mm.
Card refuzat pe motiv de consumaţie prea mică
Un bucureştean susţine că nu i s-a dat voie să achite o nota de plată de 75 de lei cu cardul într-un restaurant din Galaţi.
Plățile făcute prin card nu pot fi condiționate de consumația pe care o faceți Sursa: SHUTTERSTOCK
Cristian T., un bucureştean în vârstă de 36 de ani, îl acuză pe un ospătar al restaurantului Pescăruş, din Galaţi, că nu i-a permis să achite consumaţia cu cardul, deşi iniţial, când a întrebat, i s-a spus că este aceptată şi această modalitate de plată. Bărbatul susţine că angajaţii restaurantului i-au spus că valoarea consumaţiei lui este prea mică pentru a achita cu cardul.
De cealaltă parte, patronul restaurantului Pescăruş spune că plata cu cardul se acceptă indiferent de cât consumă o persoană şi nu înţelege de ce un angajat al său a putut să-i refuze acest drept unui client.
"Mi s-a spus că îi costă prea mult comisionul la tranzacţii"
"În prima săptămână a lunii august am avut o delegaţie în Galaţi. După ce mi-am rezolvat treburile am fost să iau masa la restaurantul Pescăruş, local aflat pe faleza Dunării. Nu mai aveam foarte mulţi bani lichizi, aşa că am întrebat dacă este acceptată plata cu cardul şi mi s-a spus că da. M-am aşezat la masă, am mâncat ceva şi am băut o cafea. Aveam de achitat în jur de 75 de lei", îşi aminteşte Cristian T. Însă, când bărbatul a vrut să plătească nota cu cardul, i s-a spus că nu poate să achite decât cash pentru că nota nu depăşeşte 100 de lei.
"I-am întrebat care e motivul şi mi s-a răspuns că e un ordin de la patron să nu mai accepte pentru că îi costă prea mult comisionul pe tranzacţie. Am rămas uluit de această explicaţie. Mi s-a refuzat abuziv plata cu cardul", afirmă Cristian.
El crede că motivul real pentru care i s-a refuzat plata cu cardul are mai degrabă legătură cu fapul că ospătarului îi era teamă că o să rămână fără bacşiş. În cele din urmă, tânărul a ales să mai consume de încă 25 de lei pentru a putea achita nota cu ajutorul cardului.
Patron: "Clientul poate plăti orice sumă cu cardul"
Aurel Trihan, patronul restaurantului Pescăruş din Galaţi, spune că în localul condus de el se acceptă orice card.
"Nu există nicio condiţionare pentru plata cu cardul. Clientul poate să plătească orice sumă cu cardul, în niciun caz nu trebuie să consume de cel puţin 100 de lei ca să aibă această posibilitate. Sunt extrem de surprins de situaţie. Clientul trebuia să facă o plângere chiar în acea zi. Întodeauna în restaurant există un manager, dar avem şi un caiet de reclamaţii. Nu-mi dau seama care a fost motivul pentru care un angajat a făcut acest gest", afirmă patronul.
CE SPUN SPECIALIŞTII
"Ceea ce s-a întâmplat este un abuz"
Specialiştii în protecţia consumatorului spun că nu este legală interzicea unei modalităţi de plată pe motiv că nu a cumpărat/consumat suficient.
"Ceea ce s-a întâmplat este un abuz. Îi recomandăm consumatorului să reclame această situaţie la Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorului Galaţi, apoi inspectorii vor cerceta cazul, iar dacă lucrurile relatate se vor adeveri, patronul localului va fi amendat", spune Constantin Cerbulescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
Plățile făcute prin card nu pot fi condiționate de consumația pe care o faceți Sursa: SHUTTERSTOCK
Cristian T., un bucureştean în vârstă de 36 de ani, îl acuză pe un ospătar al restaurantului Pescăruş, din Galaţi, că nu i-a permis să achite consumaţia cu cardul, deşi iniţial, când a întrebat, i s-a spus că este aceptată şi această modalitate de plată. Bărbatul susţine că angajaţii restaurantului i-au spus că valoarea consumaţiei lui este prea mică pentru a achita cu cardul.
De cealaltă parte, patronul restaurantului Pescăruş spune că plata cu cardul se acceptă indiferent de cât consumă o persoană şi nu înţelege de ce un angajat al său a putut să-i refuze acest drept unui client.
"Mi s-a spus că îi costă prea mult comisionul la tranzacţii"
"În prima săptămână a lunii august am avut o delegaţie în Galaţi. După ce mi-am rezolvat treburile am fost să iau masa la restaurantul Pescăruş, local aflat pe faleza Dunării. Nu mai aveam foarte mulţi bani lichizi, aşa că am întrebat dacă este acceptată plata cu cardul şi mi s-a spus că da. M-am aşezat la masă, am mâncat ceva şi am băut o cafea. Aveam de achitat în jur de 75 de lei", îşi aminteşte Cristian T. Însă, când bărbatul a vrut să plătească nota cu cardul, i s-a spus că nu poate să achite decât cash pentru că nota nu depăşeşte 100 de lei.
"I-am întrebat care e motivul şi mi s-a răspuns că e un ordin de la patron să nu mai accepte pentru că îi costă prea mult comisionul pe tranzacţie. Am rămas uluit de această explicaţie. Mi s-a refuzat abuziv plata cu cardul", afirmă Cristian.
El crede că motivul real pentru care i s-a refuzat plata cu cardul are mai degrabă legătură cu fapul că ospătarului îi era teamă că o să rămână fără bacşiş. În cele din urmă, tânărul a ales să mai consume de încă 25 de lei pentru a putea achita nota cu ajutorul cardului.
Patron: "Clientul poate plăti orice sumă cu cardul"
Aurel Trihan, patronul restaurantului Pescăruş din Galaţi, spune că în localul condus de el se acceptă orice card.
"Nu există nicio condiţionare pentru plata cu cardul. Clientul poate să plătească orice sumă cu cardul, în niciun caz nu trebuie să consume de cel puţin 100 de lei ca să aibă această posibilitate. Sunt extrem de surprins de situaţie. Clientul trebuia să facă o plângere chiar în acea zi. Întodeauna în restaurant există un manager, dar avem şi un caiet de reclamaţii. Nu-mi dau seama care a fost motivul pentru care un angajat a făcut acest gest", afirmă patronul.
CE SPUN SPECIALIŞTII
"Ceea ce s-a întâmplat este un abuz"
Specialiştii în protecţia consumatorului spun că nu este legală interzicea unei modalităţi de plată pe motiv că nu a cumpărat/consumat suficient.
"Ceea ce s-a întâmplat este un abuz. Îi recomandăm consumatorului să reclame această situaţie la Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorului Galaţi, apoi inspectorii vor cerceta cazul, iar dacă lucrurile relatate se vor adeveri, patronul localului va fi amendat", spune Constantin Cerbulescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
Mercedes-Benz va lansa a doua generaţie CLS
Mercedes-Benz răspunde atacurilor recente orchestrate de Audi şi BMW cu a doua generaţie a "coupe"-ului cu patru uşi CLS, care va fi etalată la Salonul auto de la Paris din octombrie.
Sursa: Mercedes
În ultimii ani, nici măcar o banală berlină de volum n-a mai fost lansată fără ca producătorul să născocească o prezentare fantasmagorică în care erau evidenţiate "profilul de coupe" al maşinii şi "calităţile" sale "sportive".
Nu conta nici măcar faptul că, de foarte multe ori, autoturismul era urnit de un banal motor turbodiesel micuţ şi leneş – ce-i drept, economic – şi că printre multele sale calităţi "incontestabile" se număra, cu necesitate, un portbagaj colosal, în care familistul echilibrat îşi putea înghesui, la o adică, agoniseala de-o viaţă.
Pentru toată această alienare trebuie să îi mulţumim producătorului Mercedes-Benz. În 2004, creatorul german de autoturisme premium a inventat o nouă nişă – coupe-ul cu patru uşi – odată cu lansarea modelului CLS.
Sursa: Mercedes
În ultimii ani, nici măcar o banală berlină de volum n-a mai fost lansată fără ca producătorul să născocească o prezentare fantasmagorică în care erau evidenţiate "profilul de coupe" al maşinii şi "calităţile" sale "sportive".
Nu conta nici măcar faptul că, de foarte multe ori, autoturismul era urnit de un banal motor turbodiesel micuţ şi leneş – ce-i drept, economic – şi că printre multele sale calităţi "incontestabile" se număra, cu necesitate, un portbagaj colosal, în care familistul echilibrat îşi putea înghesui, la o adică, agoniseala de-o viaţă.
Pentru toată această alienare trebuie să îi mulţumim producătorului Mercedes-Benz. În 2004, creatorul german de autoturisme premium a inventat o nouă nişă – coupe-ul cu patru uşi – odată cu lansarea modelului CLS.
Ce lipsuri ale organismului trădează poftele
Pofta de dulce, de sărat, de carne sau de fructe arată carenţe de vitamine, proteine şi antioxidanţi, dar poate indica şi prezenţa unor boli grave.
Pofta de cafea poate semnala că nu aveţi suficient fier şi sulf
Pofta exagerată de mâncare este cauzată, de regulă, de o gestionare greşită a consumului de alimente.
"Supraconsumul de produse industriale, bogate în zaharuri şi grăsimi, face ca hormonul care dă senzaţia de saţietate să rămână permanent activ, inducând foamea continuă. Acest lucru este determinat de fluctuaţiile greutăţii, adoptarea unui program de masă haotic, dar şi de stresul psihic", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, în cartea sa apărută recent "Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim?".
Selecţia alimentară se face şi după cum sunt ambalate alimentele, gust, culoare etc. Pentru a evita un supraconsum, apelaţi la o dietă diversificată şi respectaţi un program regulat al meselor.
1. Pofta de dulce
Pofta de dulce e normală, însă problemele încep când senzaţia e din ce în ce mai frecventă şi greu de stăpânit. E posibil ca această poftă să fie un semn că organismul nu are suficient crom sau magneziu, care afectează insulina. "Când insulina nu mai poate transporta glucoza din sânge în interiorul celulelor pentru a fi transformată în energie, celulele sunt permanent înfometate, inducând dorinţa de dulce", explică Mencinicopschi.
Atenţie însă că din cauza dulciurilor puteţi ajunge obezi, pentru că surplusul de glucoză este transformat în grăsimi.
2. Pofta de sărat
Cei care poftesc des la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială sau de deshidratare cronică. Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu. "Organismul pierde săruri atunci când transpirăm excesiv", explică nutriţionistul Corina Zugravu, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţie.
Atenţie: excesul de sare grăbeşte apariţia osteoporozei, dar şi apariţia aritmiilor cardiace şi hiper excitabilităţii neuromusculare (crampe musculare, nervozitate).
3. Pofta de carne
Scăderea rezervelor de proteine determină pofta de mâncare. Consumul de mezeluri, cârnaţi şi pateuri nu scade această poftă, deoarece organismul nu primeşte proteine de calitate.
"Tinerii sau cei care suferă de anemie feriprivă au poftă de carne pentru că au lipsă de fier şi au nevoie de proteine de calitate superioară. Vă recomand să aveţi o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, de pui, ouă", recomandă Corina Zugravu.
4. Pofta de fructe
Pofta de fructe poate fi expresia carenţelor de enzime, vitamine şi minerale. "Fructele de pădure, coapte şi proaspete, aprovizionează organismul cu enzime alimentare active, vitamine naturale, antioxidanţi", explică Mencinicopschi.
ENERGIZANT
Pofta de cafea, învinsă cu alimente
Dorinţa nestăpânită de a consuma cafea poate indica o carenţă de sulf şi fier. Lipsa fierului trădează consumul mic de proteine şi vitamine din grupul B.
"Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza,broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul. Fierul se găseşte în organe de animale, carne, ouă, ciuperci, pătrunjel, boia de ardei, cacaociocolată neagră, cafea", exemplifică prof. Mencinicopschi. Cafeaua de dimineaţă asociată cu un produs făinos (biscuite, croissant) duce la eliberarea rapidă de carbohidraţi care forţează echilibrarea nivelului de zahăr din sânge. Cafeaua ajută şi la eliberarea de adrenalină.
"Persoanele care consumă această combinaţie dimineaţa capătă o stare de bine instant şi se simt mult mai energice. Cu ajutorul cafelei, glandele din organism eliberează hormoni de stres, adrenalina si dopamina", arată Luana Şahian, consultant nutriţie la cabinetul "Sănătate la Pătrat" din Bucureşti.
Pofta de cafea poate semnala că nu aveţi suficient fier şi sulf
Pofta exagerată de mâncare este cauzată, de regulă, de o gestionare greşită a consumului de alimente.
"Supraconsumul de produse industriale, bogate în zaharuri şi grăsimi, face ca hormonul care dă senzaţia de saţietate să rămână permanent activ, inducând foamea continuă. Acest lucru este determinat de fluctuaţiile greutăţii, adoptarea unui program de masă haotic, dar şi de stresul psihic", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, în cartea sa apărută recent "Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim?".
Selecţia alimentară se face şi după cum sunt ambalate alimentele, gust, culoare etc. Pentru a evita un supraconsum, apelaţi la o dietă diversificată şi respectaţi un program regulat al meselor.
1. Pofta de dulce
Pofta de dulce e normală, însă problemele încep când senzaţia e din ce în ce mai frecventă şi greu de stăpânit. E posibil ca această poftă să fie un semn că organismul nu are suficient crom sau magneziu, care afectează insulina. "Când insulina nu mai poate transporta glucoza din sânge în interiorul celulelor pentru a fi transformată în energie, celulele sunt permanent înfometate, inducând dorinţa de dulce", explică Mencinicopschi.
Atenţie însă că din cauza dulciurilor puteţi ajunge obezi, pentru că surplusul de glucoză este transformat în grăsimi.
2. Pofta de sărat
Cei care poftesc des la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială sau de deshidratare cronică. Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu. "Organismul pierde săruri atunci când transpirăm excesiv", explică nutriţionistul Corina Zugravu, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţie.
Atenţie: excesul de sare grăbeşte apariţia osteoporozei, dar şi apariţia aritmiilor cardiace şi hiper excitabilităţii neuromusculare (crampe musculare, nervozitate).
3. Pofta de carne
Scăderea rezervelor de proteine determină pofta de mâncare. Consumul de mezeluri, cârnaţi şi pateuri nu scade această poftă, deoarece organismul nu primeşte proteine de calitate.
"Tinerii sau cei care suferă de anemie feriprivă au poftă de carne pentru că au lipsă de fier şi au nevoie de proteine de calitate superioară. Vă recomand să aveţi o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, de pui, ouă", recomandă Corina Zugravu.
4. Pofta de fructe
Pofta de fructe poate fi expresia carenţelor de enzime, vitamine şi minerale. "Fructele de pădure, coapte şi proaspete, aprovizionează organismul cu enzime alimentare active, vitamine naturale, antioxidanţi", explică Mencinicopschi.
ENERGIZANT
Pofta de cafea, învinsă cu alimente
Dorinţa nestăpânită de a consuma cafea poate indica o carenţă de sulf şi fier. Lipsa fierului trădează consumul mic de proteine şi vitamine din grupul B.
"Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza,broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul. Fierul se găseşte în organe de animale, carne, ouă, ciuperci, pătrunjel, boia de ardei, cacaociocolată neagră, cafea", exemplifică prof. Mencinicopschi. Cafeaua de dimineaţă asociată cu un produs făinos (biscuite, croissant) duce la eliberarea rapidă de carbohidraţi care forţează echilibrarea nivelului de zahăr din sânge. Cafeaua ajută şi la eliberarea de adrenalină.
"Persoanele care consumă această combinaţie dimineaţa capătă o stare de bine instant şi se simt mult mai energice. Cu ajutorul cafelei, glandele din organism eliberează hormoni de stres, adrenalina si dopamina", arată Luana Şahian, consultant nutriţie la cabinetul "Sănătate la Pătrat" din Bucureşti.
Premierul discută cu artiştii despre drepturile de autor
Reprezentanţii Uniunilor de Creaţie şi cei ai Executivului discută, astăzi, la Palatul Victoria, despre impozitarea drepturilor de autor.
Sursa: VLAD STĂNESCU
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, la discuţii sunt prezenţi, din partea Executivului, atât premierul Emil Boc şi vicepremierul Marko Bela, cât şi ministrul Culturii, Hunor Kelemen, şi cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu. De asemenea, la întrevederea cu artiştii este prezentă şi preşedinta Casei Naţionale de Pensii, Doina Pârcălabu.
Artiştii sunt reprezentaţi de academicianul Ionel Haiduc (preşedintele Academiei Române), Mihnea Gheorghiu - preşedintele Uniunii Cineaştilor, Ion Caramitru - preşedintele Uniunii Teatrale din România, Nicolae Manolescu - preşedintele Uniunii Scriitorilor, Peter Derer - preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Adrian Iorgulescu - preşedintele Uniunii Compozitorilor, Petre Lucaci - preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, senatorul PDL şi dramaturgul Radu F. Alexandru şi directorul Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creaţie (ANUC), Monica Lotreanu.
Întrevederea dintre premierul Emil Boc şi reprezentanţii ANUC ar fi trebuit să aibă loc ieri, însă ea a fost reprogramată pentru astăzi.
Deţinătorii de contracte şi convenţii civile şi oamenii care obţin venituri din drepturi de autor sunt obligaţii să-şi depună contribuţiile la pensie şi şomaj şi să încheie contractele cu Casa Naţională de Sănătate până mâine pentru luna iulie. Aceasta este prima lună în care se percep aceste taxe, potrivit noului Cod Fiscal.
Sursa: VLAD STĂNESCU
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, la discuţii sunt prezenţi, din partea Executivului, atât premierul Emil Boc şi vicepremierul Marko Bela, cât şi ministrul Culturii, Hunor Kelemen, şi cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu. De asemenea, la întrevederea cu artiştii este prezentă şi preşedinta Casei Naţionale de Pensii, Doina Pârcălabu.
Artiştii sunt reprezentaţi de academicianul Ionel Haiduc (preşedintele Academiei Române), Mihnea Gheorghiu - preşedintele Uniunii Cineaştilor, Ion Caramitru - preşedintele Uniunii Teatrale din România, Nicolae Manolescu - preşedintele Uniunii Scriitorilor, Peter Derer - preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Adrian Iorgulescu - preşedintele Uniunii Compozitorilor, Petre Lucaci - preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, senatorul PDL şi dramaturgul Radu F. Alexandru şi directorul Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creaţie (ANUC), Monica Lotreanu.
Întrevederea dintre premierul Emil Boc şi reprezentanţii ANUC ar fi trebuit să aibă loc ieri, însă ea a fost reprogramată pentru astăzi.
Deţinătorii de contracte şi convenţii civile şi oamenii care obţin venituri din drepturi de autor sunt obligaţii să-şi depună contribuţiile la pensie şi şomaj şi să încheie contractele cu Casa Naţională de Sănătate până mâine pentru luna iulie. Aceasta este prima lună în care se percep aceste taxe, potrivit noului Cod Fiscal.
Miron Cozma strânge semnături pentru Partidul Muncitorilor din România de ziua lui
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului spune că a adunat deja 11.000 de semnături, din cele 25.000 necesare pentru a putea înregistra Partidul Muncitorilor din România.
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, spune că a adunat deja 11.000 de semnături, din cele 25.000 necesare pentru a putea înregistra Partidul Muncitorilor din România.Sursa: Gabriel Miron
De fapt, numărul celor care susţin înfiinţarea noii formaţiuni politice este mult mai mare, a explicat Miron Cozma, citat de Agerpres. Însă, listele se află încă la reprezentanţii din teritoriu, deoarece fostul miner nu are banii necesari pentru a se deplasa să le ridice.
''Mai am nişte semnături adunate, pe care nu le-am centralizat. Legea îmi cere 25.000 de semnături pe care, sincer, nu am putut să le adun din ţară, de la reprezentanţii mei din teritoriu, pentru că am avut probleme destul de mari financiare şi nu-mi pot permite, de exemplu, să mă duc până la Iaşi unde mă aşteaptă 3.164 de semnături'', a declarat Miron Cozma, citat de Agerpres.
Fostul lider din Valea Jiului speră ca partidul să fie înregistrat până la finele acestui an. Din componenţa Partidului Muncitorilor din România nu vor face parte persoane care au au avut de-a face cu mediul politic, respectiv foştii preşedinţi ai României, foşti miniştri sau parlamentari sau reprezentanţi ''din zona de vârf a partidelor politice'' actuale.
Cele mai multe dintre cele 25 de filiale ale partidului lui Miron Cozma au fost înfiinţate în zona Ardealului.
Astăzi, Miron Cozma împlineşte 56 de ani.
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, spune că a adunat deja 11.000 de semnături, din cele 25.000 necesare pentru a putea înregistra Partidul Muncitorilor din România.Sursa: Gabriel Miron
De fapt, numărul celor care susţin înfiinţarea noii formaţiuni politice este mult mai mare, a explicat Miron Cozma, citat de Agerpres. Însă, listele se află încă la reprezentanţii din teritoriu, deoarece fostul miner nu are banii necesari pentru a se deplasa să le ridice.
''Mai am nişte semnături adunate, pe care nu le-am centralizat. Legea îmi cere 25.000 de semnături pe care, sincer, nu am putut să le adun din ţară, de la reprezentanţii mei din teritoriu, pentru că am avut probleme destul de mari financiare şi nu-mi pot permite, de exemplu, să mă duc până la Iaşi unde mă aşteaptă 3.164 de semnături'', a declarat Miron Cozma, citat de Agerpres.
Fostul lider din Valea Jiului speră ca partidul să fie înregistrat până la finele acestui an. Din componenţa Partidului Muncitorilor din România nu vor face parte persoane care au au avut de-a face cu mediul politic, respectiv foştii preşedinţi ai României, foşti miniştri sau parlamentari sau reprezentanţi ''din zona de vârf a partidelor politice'' actuale.
Cele mai multe dintre cele 25 de filiale ale partidului lui Miron Cozma au fost înfiinţate în zona Ardealului.
Astăzi, Miron Cozma împlineşte 56 de ani.
marți, 24 august 2010
Avocatul care spune că a fost lovit de Băsescu: Mi-a dat o directă cu pumnul deschis
Dan Chitic susţine, la Realitatea TV, că şeful statului i-a aplicat o lovitură iscusită, cu pumnul deschis. Chitic spune că este gata să se supună oricând testului cu detectorul de minciuni şi că incidentul ar fi fost văzut şi de cel puţin doi angajaţi ai RA-APPS, care au ales, însă, să tacă.
“Aveam o idee, ştiam că este acolo (Traian Băsescu la Cireşica, la Neptun, n.red.), dar nu mă aşteptam să ne nimerim în acelaşi moment. Ne-am întâlnit, dumnealui şi-a poftit soţia în maşină, a ocolit maşina, prin spate, a dat să intre şi eu, de undeva de la 10-11 dincolo de perimetrul desenat de corpurile celor 2-3-4 sepepişti am avut proasta idee să intru-n dialog cu el. I-am spus: “Să-ţi fie ruşine.” La per tu. De fiecare dată când domnul preşedinte este interpelat de un cetăţean, domnul preşedinte l-a luat la per tu. Am rămas la loc. Orice pas al meu ar fi fost oprit de domnii din SPP. A ridicat capul şi mi-a spus: “De ce să-mi fie ruşine, dobitocule?”. “Să-ţi fie ruşine pentru ce am făcut cu ţara asta.”. Eu sunt gata să mă supun oricărui test, cu detectorul de minciuni, cu serul adevărului. Nu am căutat acest gen de publicitate şi până în momentul în care Administraţia Prezidenţială nu a ieşit cu acel comunicat, nu am dorit să ies cu declaraţii. Mi-a spus: “Eşti un dobitoc că nu m-ai votat a doua oară. A închis portiera cu o privire pe care nu o pot uita. S-a apropiat de mine. Nu mi-a mai spus de mine. Când a fost la o lungime de mână de mine a picat o lovitură iscusită, în limbaj de mahala, s-ar numi de “neve””, a declarat Dan Chitic, la Realitatea TV.
Chitic şi-a continuat descrierea incidentului: “A fost în limbaj pugilistic o lovitură directă, nu cu pumnul strâns, ci direct, cu palma deschisă. Exact în acelaşi moment, cele două gărzi de corp şi-au făcut treaba, una băgându-mi mâna în beregata, celălalt, prinzându-mă de mână. Preşedintele a plecat, iar eu i-am spus: “De ce dai băi, eşti plătit din banii publici”. Trebuie să recunosc că adrenalina nu a putut să mă lase rece, am avut un dialog cu sepepiştii. Au fost martori, a fost soţia mea şi alţi doi martori, care mi-au spus că ei pentru nimeni nu au văzut nimic. Unii dintre ei, da, probabil că da (sunt angajaţi ai RA-APPS). Doamna Băsescu era în Dacie, cu foarte puţin efort ar fi văzut”.
Chitic a declarat că nu este activ politic, dar ceva simpatii are: „Acum un an şi jumătate am depus o cerere de aderare la PNL, sectorul 3. Nu am fost la şedinţe şi nu am plătit cotizaţie. Şedinţele sunt joi seara, iar eu joi seara am alt program.”
“Aveam o idee, ştiam că este acolo (Traian Băsescu la Cireşica, la Neptun, n.red.), dar nu mă aşteptam să ne nimerim în acelaşi moment. Ne-am întâlnit, dumnealui şi-a poftit soţia în maşină, a ocolit maşina, prin spate, a dat să intre şi eu, de undeva de la 10-11 dincolo de perimetrul desenat de corpurile celor 2-3-4 sepepişti am avut proasta idee să intru-n dialog cu el. I-am spus: “Să-ţi fie ruşine.” La per tu. De fiecare dată când domnul preşedinte este interpelat de un cetăţean, domnul preşedinte l-a luat la per tu. Am rămas la loc. Orice pas al meu ar fi fost oprit de domnii din SPP. A ridicat capul şi mi-a spus: “De ce să-mi fie ruşine, dobitocule?”. “Să-ţi fie ruşine pentru ce am făcut cu ţara asta.”. Eu sunt gata să mă supun oricărui test, cu detectorul de minciuni, cu serul adevărului. Nu am căutat acest gen de publicitate şi până în momentul în care Administraţia Prezidenţială nu a ieşit cu acel comunicat, nu am dorit să ies cu declaraţii. Mi-a spus: “Eşti un dobitoc că nu m-ai votat a doua oară. A închis portiera cu o privire pe care nu o pot uita. S-a apropiat de mine. Nu mi-a mai spus de mine. Când a fost la o lungime de mână de mine a picat o lovitură iscusită, în limbaj de mahala, s-ar numi de “neve””, a declarat Dan Chitic, la Realitatea TV.
Chitic şi-a continuat descrierea incidentului: “A fost în limbaj pugilistic o lovitură directă, nu cu pumnul strâns, ci direct, cu palma deschisă. Exact în acelaşi moment, cele două gărzi de corp şi-au făcut treaba, una băgându-mi mâna în beregata, celălalt, prinzându-mă de mână. Preşedintele a plecat, iar eu i-am spus: “De ce dai băi, eşti plătit din banii publici”. Trebuie să recunosc că adrenalina nu a putut să mă lase rece, am avut un dialog cu sepepiştii. Au fost martori, a fost soţia mea şi alţi doi martori, care mi-au spus că ei pentru nimeni nu au văzut nimic. Unii dintre ei, da, probabil că da (sunt angajaţi ai RA-APPS). Doamna Băsescu era în Dacie, cu foarte puţin efort ar fi văzut”.
Chitic a declarat că nu este activ politic, dar ceva simpatii are: „Acum un an şi jumătate am depus o cerere de aderare la PNL, sectorul 3. Nu am fost la şedinţe şi nu am plătit cotizaţie. Şedinţele sunt joi seara, iar eu joi seara am alt program.”
Georgică Severin a demisionat din PDL
Aşa cum anunţa în urmă cu doză zile, senatorul care a votat împotriva Guvernului Boc la moţiunea de cenzură din luna iunie, Georgică Severin, va pleca din PDL.
Cum a preluat Opoziţia puterea în concediu
E vară, caniculă, toată lumea e în concediu. Inclusiv politicienii care, deşi se fac pe şest că lucrează pentru binele cetăţenilor, n-au ratat ocazia să dea o raită prin străinătăţuri. În toată această apatie, Opoziţia a început să gângurească din ce în ce mai apăsat în ultima vreme, anunţând nici mai mult nici mai puţin decât preluarea puterii la toamnă.
Toate calculele se bazează pe o moţiune de cenzură care ar urma să răstoarne, a nu ştiu câta oară, veşnicul guvern Boc. Numai că, de la intenţie la fapte e un drum
mai lung decât de la pământ la lună, iar paşii necesari pentru ca acest demers să reuşească sunt încă neclari pentru toată lumea.
Abia acum câteva luni o moţiune similară a căzut pentru câteva voturi, suficient ca Boc, Udrea şi Videanu să-şi păstreze fotoliile de miniştri. De ce ar fi altfel în toamnă? PSD se laudă că depune toate eforturile pentru a obţine majoritatea în Parlament şi promite debarcarea guvernului plantat de preşedintele Traian Băsescu. Fără o strategie clară, doar calcule şi numărători paralele ale posibilelor voturi la moţiunea din toamnă.
Considerând probabil acest lucru un mizilic, deja social-democraţii se văd formând viitorul guvern. Aşa că în culise au început negocierile pentru împărţirea funcţiilor fictive şi deja se vorbeşte deschis de alegeri anticipate peste şase luni. Adică undeva în primăvară, când românii care au supravieţuit întreţinerii din iarnă ar urma să-şi aleagă un nou legislativ.
Între timp, liberalii refuză o asociere făţişă cu PSD, anunţându-şi şi ei intenţia de a guverna şi chiar de a-l debarca pe Băsescu de la Cotroceni. În fapt, acest din urmă punct este vârful de lance împins mereu de Crin în faţă, dar fără nici un nou Iohannis, fără nici o altă alianţă, fără aproape nici un plan punctual de realizare a obiectivului.
Toate calculele se bazează pe o moţiune de cenzură care ar urma să răstoarne, a nu ştiu câta oară, veşnicul guvern Boc. Numai că, de la intenţie la fapte e un drum
mai lung decât de la pământ la lună, iar paşii necesari pentru ca acest demers să reuşească sunt încă neclari pentru toată lumea.
Abia acum câteva luni o moţiune similară a căzut pentru câteva voturi, suficient ca Boc, Udrea şi Videanu să-şi păstreze fotoliile de miniştri. De ce ar fi altfel în toamnă? PSD se laudă că depune toate eforturile pentru a obţine majoritatea în Parlament şi promite debarcarea guvernului plantat de preşedintele Traian Băsescu. Fără o strategie clară, doar calcule şi numărători paralele ale posibilelor voturi la moţiunea din toamnă.
Considerând probabil acest lucru un mizilic, deja social-democraţii se văd formând viitorul guvern. Aşa că în culise au început negocierile pentru împărţirea funcţiilor fictive şi deja se vorbeşte deschis de alegeri anticipate peste şase luni. Adică undeva în primăvară, când românii care au supravieţuit întreţinerii din iarnă ar urma să-şi aleagă un nou legislativ.
Între timp, liberalii refuză o asociere făţişă cu PSD, anunţându-şi şi ei intenţia de a guverna şi chiar de a-l debarca pe Băsescu de la Cotroceni. În fapt, acest din urmă punct este vârful de lance împins mereu de Crin în faţă, dar fără nici un nou Iohannis, fără nici o altă alianţă, fără aproape nici un plan punctual de realizare a obiectivului.
Boc: În sănătate nu se poate angaja decât un om la şapte plecaţi
Emil Boc a declarat marţi că deocamdată în sistemul medical nu se poate angaja decât o persoană la şapte posturi eliberate. Premierul a mai spus că în urma cererii ministrului Sănătăţii de deblocare a angajărilor în sistem
a cerut o reevaluare a tuturor posturilor disponibile ca urmare a restructurării.
Premierul Emil Boc susţine că nu se opune reluării angajărilor în sănătate, dar că pentru a fi deblocate posturi în sistemul medical trebuie analizate mai întâi rezultatele restructurării în acest domeniu.
"În acest moment există posibilitatea ca unul din şapte să se angajaze potrivit procedurilor legale şi acest lucru se derulează. Am cerut să se facă o reevaluare per sistem şi să se vadă, în urma aplicării prevederii legale a angajării unul din şapte, câte posturi sunt disponibile, să se acorde acolo unde sunt probleme
de sistem, iar după aceea vom discuta, în urma finalizării procesului de restructurare, etapa 1 septembrie, ce resurse umane putem avea, pentru că nu poţi, pe de o parte, să faci o restructurare şi, pe de altă parte, să facem angajări în acelaşi timp", a declarat Emil Boc.
Problema deblocării a mii de posturi în sistemul sanitar în varianta propusă de ministrul Sănătăţii este respinsă de factorii decidenţi ai Executivului, au declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, surse din cadrul coaliţiei de guvernământ.
a cerut o reevaluare a tuturor posturilor disponibile ca urmare a restructurării.
Premierul Emil Boc susţine că nu se opune reluării angajărilor în sănătate, dar că pentru a fi deblocate posturi în sistemul medical trebuie analizate mai întâi rezultatele restructurării în acest domeniu.
"În acest moment există posibilitatea ca unul din şapte să se angajaze potrivit procedurilor legale şi acest lucru se derulează. Am cerut să se facă o reevaluare per sistem şi să se vadă, în urma aplicării prevederii legale a angajării unul din şapte, câte posturi sunt disponibile, să se acorde acolo unde sunt probleme
de sistem, iar după aceea vom discuta, în urma finalizării procesului de restructurare, etapa 1 septembrie, ce resurse umane putem avea, pentru că nu poţi, pe de o parte, să faci o restructurare şi, pe de altă parte, să facem angajări în acelaşi timp", a declarat Emil Boc.
Problema deblocării a mii de posturi în sistemul sanitar în varianta propusă de ministrul Sănătăţii este respinsă de factorii decidenţi ai Executivului, au declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, surse din cadrul coaliţiei de guvernământ.
Codul Fiscal şi TVA, la schimb pentru legea ANI: ''jocuri pe nervii economiei
Oamenii de afaceri au ajuns să nu se mai plângă de nivelul fiscalităţii, ci de mult prea desele modificări ale Codului Fiscal, care le dau peste cap toate planurile şi acuză politicienii că se joacă cu economia. afectată serios de criză.
Surse politicie au declarat pentru evz.ro că PNL condiţionează trecerea legii ANI de modificarea Codului Fiscal, respectiv revenirea la o cotă de 19% la TVA şi de plafonarea TVA la construcţii la 5% şi la 9% pentru alimente. Ultimele schimbări în domeniul fiscal au fost operate în luna iulie. În acest context, oamenii de afaceri nu mai pot decât să spere că jocurile politice nu vor avea efecte dezastruoase asupra economiei.
''Codul Fiscal a ajuns un fel de hârtie igienică'', ne-a declarat secretarul general
al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, care a adăugat că eventualele modificări ale fiscalităţi cerute de PNL nu sunt altceva decât ''jocuri
politice pe nervii economiei româneşti. Parlamentarii ar trebui să vadă ce se întâmplă cu legea responsabilităţii fiscale, care ar fi obligat Guvernul să prezinte o proiecţie bugetară pe trei ani pe 30 mai 2010. Astfel, eram siguri că în acest interval fiscalitatea nu ar fi fost schimbată. Aşa, am fi avut şi noi o perioadă de stabilitate''.
Reprezentanţii PDL susţin că reducerea
TVA nu este o măsură sustenabilă în prezent. Şi în timpul guvernării Tăriceanu s-a propus micşorarea TVA la alimente la 5-9%, însă măsura nu a fost aprobată.
Cristian Pîrvan spune că, în prezent, oamenii de afaceri nu se mai tem la fel de mult de nivelul fiscalităţii pe cât de mult se tem de desele modificări.
“S-au făcut studii şi în Franţa şi în alte state, unde i-au întrebat pe directorii de multinaţionale care sunt problemele cu care se confruntă şi ei au arătat că cea mai mare problemă o reprezintă predictibilitatea, necesară pentru a-ţi face un plan. Nivelul fiscalităţii este important, însă instabilitatea este îngrozitoare”, apreciază secretarul AOAR.
Surse politicie au declarat pentru evz.ro că PNL condiţionează trecerea legii ANI de modificarea Codului Fiscal, respectiv revenirea la o cotă de 19% la TVA şi de plafonarea TVA la construcţii la 5% şi la 9% pentru alimente. Ultimele schimbări în domeniul fiscal au fost operate în luna iulie. În acest context, oamenii de afaceri nu mai pot decât să spere că jocurile politice nu vor avea efecte dezastruoase asupra economiei.
''Codul Fiscal a ajuns un fel de hârtie igienică'', ne-a declarat secretarul general
al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, care a adăugat că eventualele modificări ale fiscalităţi cerute de PNL nu sunt altceva decât ''jocuri
politice pe nervii economiei româneşti. Parlamentarii ar trebui să vadă ce se întâmplă cu legea responsabilităţii fiscale, care ar fi obligat Guvernul să prezinte o proiecţie bugetară pe trei ani pe 30 mai 2010. Astfel, eram siguri că în acest interval fiscalitatea nu ar fi fost schimbată. Aşa, am fi avut şi noi o perioadă de stabilitate''.
Reprezentanţii PDL susţin că reducerea
TVA nu este o măsură sustenabilă în prezent. Şi în timpul guvernării Tăriceanu s-a propus micşorarea TVA la alimente la 5-9%, însă măsura nu a fost aprobată.
Cristian Pîrvan spune că, în prezent, oamenii de afaceri nu se mai tem la fel de mult de nivelul fiscalităţii pe cât de mult se tem de desele modificări.
“S-au făcut studii şi în Franţa şi în alte state, unde i-au întrebat pe directorii de multinaţionale care sunt problemele cu care se confruntă şi ei au arătat că cea mai mare problemă o reprezintă predictibilitatea, necesară pentru a-ţi face un plan. Nivelul fiscalităţii este important, însă instabilitatea este îngrozitoare”, apreciază secretarul AOAR.
Predoiu: Noua Lege ANI, întocmită pe baza jurisprudenţei Curţii Constituţionale
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, marţi, în plenul Senatului, la dezbaterile pe Legea ANI, că noul text a fost elaborat de Guvern după studierea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, el replicând senatorilor PSD şi PNL, care au acuzat neconstituţionalitatea textului.
Predoiu a afirmat că el nu poate garanta că, în eventualitatea unei noi sesizări la Curtea Constituţională, noua Lege a Agenţiei Naţionale de Integritate nu va fi declarată din nou neconstituţională.
Ministrul a precizat că noul text al Legii a fost elaborat după studierea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
Predoiu a afirmat că el nu poate garanta că, în eventualitatea unei noi sesizări la Curtea Constituţională, noua Lege a Agenţiei Naţionale de Integritate nu va fi declarată din nou neconstituţională.
Ministrul a precizat că noul text al Legii a fost elaborat după studierea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
Consilierii „republicii Cireşica"
Instituţia prezidenţială a invocat în nenumărate cazuri profesionalismul ca principal criteriu al acţiunii politice. În acelaşi timp, aceeaşi instituţie a comis zeci şi sute de fapte de un amatorism cumplit. Explicaţia este simplă: instituţia prezidenţială nu are nici un profesionist de anvergură între consilierii săi. Pe posturile aferente au fost încadraţi mai ales în ultimii ani doar amatori, servitori politici, incompetenţi sadea, devotaţi politic sau caricaturi profesionale. Specialişti, în nici un caz! Iată pe scurt fişele principalilor consilieri de la „republica Cireşica".
CĂTĂLIN AVRAMESCU (n. 1967); consilier de stat, şef al Cancelariei Prezidenţiale; la fişa sa de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la capitolul limbi străine cunoscute, scrie: „LATIN (citit)". Sigur, culta personalitate vrea să spună că este vorba de LIMBA LATINĂ. Evident, întrebăm dacă el cunoaşte şi un VORBITOR de limbă latină? În 2007, Preşedinţia nu l-a putut numi în Consiliul de Administraţie al TVR, el venind în sandale şi bermude la audierile Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor. Ca editorialist la „Cotidianul", în 2006-2007, a promovat adesea idei radicale şi insolite. De pildă, la câteva zile după intrarea României în UE (1 ianuarie 2007), a scris că ea trebuie să părăsească Uniunea Europeană! În alt articol a susţinut că românii ar fi „fascişti", iar într-un editorial a pledat pentru folosirea armei nucleare în Irak, împotriva insurgenţilor. A beneficiat de 7.000 euro subvenţie de la ICR, director Horia-Roman Patapievici, pentru apariţia unui volum al său la Princeton University Press.
Un trompetist
VALERIU TURCAN (n. 1976); consilier de stat şi purtător de cuvânt prezidenţial; licenţiat în Jurnalism al facultăţiii de profil a Universităţii Bucureşti, a profesat la Radio Contact şi BBC, secţia română, activitate ce ar trebui să reprezinte un atu în raporturile lui actuale cu mass-media din ţară şi străinătate. Cu toate acestea, ziariştii străini, în primul rând, dar şi cei români susţin că, adesea, au dificultăţi de comunicare exact cu cel care este desemnat să facă acest lucru. De curând, un post de televiziune a prezentat fotografii de la două întâlniri ale lui (4 şi 14 iunie a.c.), la un restaurant, cu un realizator de emisiune de la B1 TV, la care Turcan venise cu autoturismul de serviciu şi şoferul instituţiei. Ulterior, tocmai acel ziarist de la B1 TV a părut că ştie foarte bine conţinutul documentului CSAT în care presa era trecută ca „potenţial pericol la adresa securităţii naţionale". Desigur, alţi gazetari s-au întrebat de ce nu beneficiază şi ei de aceeaşi deschidere? Întrebare inutilă, ştiind că purtătorul de cuvânt de la Cotroceni trebuie să facă echilibristică printre vorbele şefului său, ce desparte tranşant ziariştii între buni şi răi, iar mogulii după aceleaşi criterii personale. El şi soţia sa, deputata Raluca Turcan, provin din „curtea" lui Theodor Stolojan, ei urmându-l pe acesta pe traseul său politic: PNL, apoi PL-D, iar acum PDL.
Un urechist
SEBASTIAN - LAURENŢIU LĂZĂROIU (n. 1970); consilier prezidenţial la Departamentul Planificare şi Analiză Politică; licenţiat al Fac. de Sociologie a UB; fost director al CURS; are cel mai impresionant CV de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale; a scris cărţi, lucrări şi studii de profil; este cel mai „vocal" şi chiar radical dintre consilierii prezidenţiali; în multe cazuri îi ia locul lui Valeriu Turcan şi explică de ce, de pildă, şeful statului i-a criticat pe Cristian Preda şi pe Sever Voinescu pentru criticile aduse guvernului Boc, fapt pentru care analiştii avizaţi susţin că este adevărata portavoce băsesciană în ce priveşte proiectele imediate şi de perspectivă ale acestuia. De curând spunea că Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, format deocamdată doar la OTV şi înregistrat la DNA, „are şanse forte mari să devină actor important pe scena politică"; tot el declara recent: „Am fost de câteva ori la sediul Central al PDL şi impresia e că bate vântul"...
IULIAN FOTA (n. 1965); consilier pe probleme
de Securitate Naţională; licenţiat al Institutului pentru Construcţii şi apoi al Facultăţii de Relaţii Internaţionale; evocând debutul său în politică, în 1994, când a devenit expert al grupului parlamentar PNŢ-CD, de la Camera Deputaţilor, unii susţin că a fost unul dintre cei 15.000 de „specialişti" cu care se lăuda Convenţia Democratică atunci când a venit la putere şi de unde a plecat cu coada între picioare; recent, el a fost unul dintre cei mai zeloşi apărători ai ideii incluse într-un document CSAT, ce nominaliza presa printre marile pericole potenţiale la adresa siguranţei naţionale, despre care se pare
că nu este deloc străin. Lucru neobişnuit pentru un consilier prezidenţial, îi place să poarte polemici foarte dure cu ziarişti reputaţi precum Cristian Tudor Popescu.
CĂTĂLIN AVRAMESCU (n. 1967); consilier de stat, şef al Cancelariei Prezidenţiale; la fişa sa de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la capitolul limbi străine cunoscute, scrie: „LATIN (citit)". Sigur, culta personalitate vrea să spună că este vorba de LIMBA LATINĂ. Evident, întrebăm dacă el cunoaşte şi un VORBITOR de limbă latină? În 2007, Preşedinţia nu l-a putut numi în Consiliul de Administraţie al TVR, el venind în sandale şi bermude la audierile Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor. Ca editorialist la „Cotidianul", în 2006-2007, a promovat adesea idei radicale şi insolite. De pildă, la câteva zile după intrarea României în UE (1 ianuarie 2007), a scris că ea trebuie să părăsească Uniunea Europeană! În alt articol a susţinut că românii ar fi „fascişti", iar într-un editorial a pledat pentru folosirea armei nucleare în Irak, împotriva insurgenţilor. A beneficiat de 7.000 euro subvenţie de la ICR, director Horia-Roman Patapievici, pentru apariţia unui volum al său la Princeton University Press.
Un trompetist
VALERIU TURCAN (n. 1976); consilier de stat şi purtător de cuvânt prezidenţial; licenţiat în Jurnalism al facultăţiii de profil a Universităţii Bucureşti, a profesat la Radio Contact şi BBC, secţia română, activitate ce ar trebui să reprezinte un atu în raporturile lui actuale cu mass-media din ţară şi străinătate. Cu toate acestea, ziariştii străini, în primul rând, dar şi cei români susţin că, adesea, au dificultăţi de comunicare exact cu cel care este desemnat să facă acest lucru. De curând, un post de televiziune a prezentat fotografii de la două întâlniri ale lui (4 şi 14 iunie a.c.), la un restaurant, cu un realizator de emisiune de la B1 TV, la care Turcan venise cu autoturismul de serviciu şi şoferul instituţiei. Ulterior, tocmai acel ziarist de la B1 TV a părut că ştie foarte bine conţinutul documentului CSAT în care presa era trecută ca „potenţial pericol la adresa securităţii naţionale". Desigur, alţi gazetari s-au întrebat de ce nu beneficiază şi ei de aceeaşi deschidere? Întrebare inutilă, ştiind că purtătorul de cuvânt de la Cotroceni trebuie să facă echilibristică printre vorbele şefului său, ce desparte tranşant ziariştii între buni şi răi, iar mogulii după aceleaşi criterii personale. El şi soţia sa, deputata Raluca Turcan, provin din „curtea" lui Theodor Stolojan, ei urmându-l pe acesta pe traseul său politic: PNL, apoi PL-D, iar acum PDL.
Un urechist
SEBASTIAN - LAURENŢIU LĂZĂROIU (n. 1970); consilier prezidenţial la Departamentul Planificare şi Analiză Politică; licenţiat al Fac. de Sociologie a UB; fost director al CURS; are cel mai impresionant CV de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale; a scris cărţi, lucrări şi studii de profil; este cel mai „vocal" şi chiar radical dintre consilierii prezidenţiali; în multe cazuri îi ia locul lui Valeriu Turcan şi explică de ce, de pildă, şeful statului i-a criticat pe Cristian Preda şi pe Sever Voinescu pentru criticile aduse guvernului Boc, fapt pentru care analiştii avizaţi susţin că este adevărata portavoce băsesciană în ce priveşte proiectele imediate şi de perspectivă ale acestuia. De curând spunea că Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, format deocamdată doar la OTV şi înregistrat la DNA, „are şanse forte mari să devină actor important pe scena politică"; tot el declara recent: „Am fost de câteva ori la sediul Central al PDL şi impresia e că bate vântul"...
IULIAN FOTA (n. 1965); consilier pe probleme
de Securitate Naţională; licenţiat al Institutului pentru Construcţii şi apoi al Facultăţii de Relaţii Internaţionale; evocând debutul său în politică, în 1994, când a devenit expert al grupului parlamentar PNŢ-CD, de la Camera Deputaţilor, unii susţin că a fost unul dintre cei 15.000 de „specialişti" cu care se lăuda Convenţia Democratică atunci când a venit la putere şi de unde a plecat cu coada între picioare; recent, el a fost unul dintre cei mai zeloşi apărători ai ideii incluse într-un document CSAT, ce nominaliza presa printre marile pericole potenţiale la adresa siguranţei naţionale, despre care se pare
că nu este deloc străin. Lucru neobişnuit pentru un consilier prezidenţial, îi place să poarte polemici foarte dure cu ziarişti reputaţi precum Cristian Tudor Popescu.
Firmele europene mizează pe dolar
Tot mai multe companii europene preferă să emită obligaţiuni denominate în dolari, pe fondul volatilităţii monedei euro. Randamentele mai mici şi piaţa mai activă determină corporaţiile europene care caută finanţări să se îndrepte către piaţa americană.
Marile companii
europene se îndreaptă către piaţa americană, mult mai activă şi mai stabilă faţă de cele europene, pentru a obţine fonduri. Astfel, corporaţiile vând în SUA obligaţiuni denominate în dolari, reuşind astfel să găsească o alternativă pentru a ocoli contextul nefavorabil din Europa, informează „Financial Times".
Multinaţionalele europene au obţinut, de la începutul acestui an, 236 de miliarde de dolari prin vânzarea de acestui tip de titluri, numite „yankee bonds"-obligaţiuni yankee. Suma este egală cu cea înregistrată în tot anul trecut, iar numărul emisiunilor - peste 500 - reprezintă un record. Mai mult, în 2010 s-au vândut cele mai multe obligaţiuni de acest tip de la introducerea monedei unice europene.
Marile companii
europene se îndreaptă către piaţa americană, mult mai activă şi mai stabilă faţă de cele europene, pentru a obţine fonduri. Astfel, corporaţiile vând în SUA obligaţiuni denominate în dolari, reuşind astfel să găsească o alternativă pentru a ocoli contextul nefavorabil din Europa, informează „Financial Times".
Multinaţionalele europene au obţinut, de la începutul acestui an, 236 de miliarde de dolari prin vânzarea de acestui tip de titluri, numite „yankee bonds"-obligaţiuni yankee. Suma este egală cu cea înregistrată în tot anul trecut, iar numărul emisiunilor - peste 500 - reprezintă un record. Mai mult, în 2010 s-au vândut cele mai multe obligaţiuni de acest tip de la introducerea monedei unice europene.
TVA ar putea reveni la 19%, iar alimentele de bază ar putea fi impozitate cu 5%
Senatorii din Comisia de buget-finanţe a Senatului au decis, luni, amendarea Ordonanţei de modificare a Codului Fiscal, astfel încât TVA-ul să revină la valoarea de 19%, impunând, de asemenea, o cotă redusă, de 5%, pentru alimentele de bază, informează NewsIn.
Senatorii au dat un raport favorabil Ordonanţei, cu amendamente, cu şase voturi "pentru" şi patru "împotrivă", potrivit vicepreşedintelui Comisiei, Sorin Marius
Bota. Mai mult, senatorii au decis trecerea la o cotă redusă de TVA şi în domeniul construcţiilor, amendament susţinut de PNL, dar şi revenirea la impozitul de 3% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, începând cu data de 1 ianuarie 2011, şi eliminarea impozitului minim de la data de 1 octombrie 2010.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, la finalul şedinţei din Comisie, că nu a fost de acord cu majoritatea amendamentelor adoptate de senatori, mai puţin cu cel care vizează anularea impozitului minim.
"S-au discutat două ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa 63 privind finanţele publice locale şi Ordonanţa 58, de modificare a Codului Fiscal - principala prevedere fiind cea a majorării TVA de la 19 la 24%. La Ordonanţa 58, amendamentele cele mai importante au fost cele referitoare la revenirea la cota de 19%, eventual cu cote reduse pentru alimente, de 9 sau 5%, cel privitor la reintroducerea regimului
de microîntreprinderi cu impozitare de 3% pe cifra de afaceri şi cel referitor la anularea impozitului minim. Cu excepţia anulării impozitului minim, cu celelalte nu am fost de acord", a precizat Vlădescu.
Senatorii au dat un raport favorabil Ordonanţei, cu amendamente, cu şase voturi "pentru" şi patru "împotrivă", potrivit vicepreşedintelui Comisiei, Sorin Marius
Bota. Mai mult, senatorii au decis trecerea la o cotă redusă de TVA şi în domeniul construcţiilor, amendament susţinut de PNL, dar şi revenirea la impozitul de 3% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, începând cu data de 1 ianuarie 2011, şi eliminarea impozitului minim de la data de 1 octombrie 2010.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, la finalul şedinţei din Comisie, că nu a fost de acord cu majoritatea amendamentelor adoptate de senatori, mai puţin cu cel care vizează anularea impozitului minim.
"S-au discutat două ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa 63 privind finanţele publice locale şi Ordonanţa 58, de modificare a Codului Fiscal - principala prevedere fiind cea a majorării TVA de la 19 la 24%. La Ordonanţa 58, amendamentele cele mai importante au fost cele referitoare la revenirea la cota de 19%, eventual cu cote reduse pentru alimente, de 9 sau 5%, cel privitor la reintroducerea regimului
de microîntreprinderi cu impozitare de 3% pe cifra de afaceri şi cel referitor la anularea impozitului minim. Cu excepţia anulării impozitului minim, cu celelalte nu am fost de acord", a precizat Vlădescu.
În agricultură mocneşte latent revolta
Situaţia din agricultura românească este de ani de zile un subiect care aduce mari nemulţumiri reprezentanţilor sectorului de profil.
Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, se pare
că în acest moment mocneşte latent o stare de revoltă pe care o vom vedea manifestându-se în perioada următoare printr-o nouă serie de proteste. "În agricultură mocneşte latent revolta. Dacă până acum agricultorii au avut foarte multă treabă să adune de pe câmp recoltele, când vor termina, vor ieşi cu siguranţă în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirile care s-au strâns până acum'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu.
Preşedintele UNPCPR a atras atenţia că agricultorii sunt nemulţumiţi de faptul că sectorul este subfinanţat, de întârzierile cu care primesc subvenţiile, precum şi de lipsa de comunicare cu echipa
ministerială, la toate acestea adăugându-se o serie de alte probleme.
"Sunt foarte multe zone în care există restanţe din 2009 la subvenţiile pe suprafaţă, ceea ce creează foarte mari probleme. În aceste condiţii, cei din sectorul vegetal se vor găsi în imposibilitatea de a înfiinţa noi culturi în 2011, astfel că riscăm ca suprafaţa cultivată să fie mult mai mică decât cea de anul acesta'', a explicat Olteanu.
"Relaţia cu băncile este încă greoaie''
O altă problemă
adusă în discuţie de către acestea se referă la relaţia agricultorilor cu băncile, în condiţiile în care accesul la finanţare este din ce în ce mai dificil. "Relaţia cu băncile este încă greoaie. Acestea sunt reticente în a sprijini sectorul agricol pentru că o astfel de producţie este imprevizibilă şi depinde de foarte mulţi factori externi. În plus
, băncile ştiu că fermierii nu primesc la timp subvenţiile, astfel că şi capacitatea acestora de a rambursa un credit este mai scăzută'', ne-a mai spus Olteanu.
Pâinea s-ar putea scumpi cu 15%
În ceea ce priveşte situaţia de anul acesta a recoltei de cereale, preşedintele UNPCPR a atras atenţia asupra faptului că deşi nu au fost prezentate încă datele oficiale, recolta de anul acesta de grâu este mai slabă decât cea de anul trecut cu aproximativ 10-11%, iar calitatea este mai slabă cu 30%. "Din date neoficiale, există însă grâu panificabil suficient pentru a acoperi producţia de pâine până la recolta următoare. Ceea ce se va importa va fi pentru îmbunătăţirea calităţii grâului românesc şi în acest caz problema va fi preţul la care vom importa, dat fiind faptul că preţul grâului a crescut foarte mult în ultima perioadă'', a menţionat Olteanu.
Mai mult, acesta a precizat că dacă în perioada următoare preţul pâinii va creşte, acesta se va datora dublării preţului grâului pe piaţa mondială. "În acest moment estimez o scumpire a pâinii în perioada următoare cu 15%'', a menţionat Olteanu.
Referitor la celelalte culturi, Olteanu ne-a mai spus că "la floarea-soarelui, deşi recolta este abia la început, aceasta este una bună, iar la porumb se aşteaptă o recoltă mult mai bună decât anul trecut'', ceea ce "va scădea presiunea pe grâul pentru furaj''.
Ministrul Agriculturii, mulţumit de obiectivele stabilite
În ciuda nemulţumirilor agricultorilor, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat, ieri, că se autoevaluează pozitiv din punct de vedere al atingerii obiectivelor stabilite prin programul de guvernare şi a celor propuse de preşedintele Traian Băsescu. "Eu cred că pe obiectivele stabilite prin programul de guvernare, dar şi din punct de vedere al obiectivelor stabilite de preşedintele Traian Băsescu, mă pot autoevalua pozitiv", a spus Dumitru.
Acesta a adăugat că printre reuşitele sale ca ministru se numără plata la timp, pentru prima oară de când România este membru UE, a schemelor pe suprafaţă.
"Suntem singurul minister economic care a achitat 97% din plata datoriilor restante. Şi din punct de vedere al creşterii transparenţei decizionale am făcut nişte paşi importanţi", a afirmat ministrul Agriculturii.
Acesta spunea recent că nu ştie dacă va fi înlocuit în toamnă, dar dacă se va ţine cont de evaluările care vor avea la bază restructurările din instituţie, absorbţia de fonduri europene şi programul legislativ nu are motive să se teamă. "Dacă iau acestea trei, n-am motive să mă tem, pentru că n-am nicio problemă. Probabil că vor mai fi şi criterii politice de care se va ţine cont la o eventuală remaniere, dar eu nu le ştiu", a afirmat Dumitru.
Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, se pare
că în acest moment mocneşte latent o stare de revoltă pe care o vom vedea manifestându-se în perioada următoare printr-o nouă serie de proteste. "În agricultură mocneşte latent revolta. Dacă până acum agricultorii au avut foarte multă treabă să adune de pe câmp recoltele, când vor termina, vor ieşi cu siguranţă în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirile care s-au strâns până acum'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu.
Preşedintele UNPCPR a atras atenţia că agricultorii sunt nemulţumiţi de faptul că sectorul este subfinanţat, de întârzierile cu care primesc subvenţiile, precum şi de lipsa de comunicare cu echipa
ministerială, la toate acestea adăugându-se o serie de alte probleme.
"Sunt foarte multe zone în care există restanţe din 2009 la subvenţiile pe suprafaţă, ceea ce creează foarte mari probleme. În aceste condiţii, cei din sectorul vegetal se vor găsi în imposibilitatea de a înfiinţa noi culturi în 2011, astfel că riscăm ca suprafaţa cultivată să fie mult mai mică decât cea de anul acesta'', a explicat Olteanu.
"Relaţia cu băncile este încă greoaie''
O altă problemă
adusă în discuţie de către acestea se referă la relaţia agricultorilor cu băncile, în condiţiile în care accesul la finanţare este din ce în ce mai dificil. "Relaţia cu băncile este încă greoaie. Acestea sunt reticente în a sprijini sectorul agricol pentru că o astfel de producţie este imprevizibilă şi depinde de foarte mulţi factori externi. În plus
, băncile ştiu că fermierii nu primesc la timp subvenţiile, astfel că şi capacitatea acestora de a rambursa un credit este mai scăzută'', ne-a mai spus Olteanu.
Pâinea s-ar putea scumpi cu 15%
În ceea ce priveşte situaţia de anul acesta a recoltei de cereale, preşedintele UNPCPR a atras atenţia asupra faptului că deşi nu au fost prezentate încă datele oficiale, recolta de anul acesta de grâu este mai slabă decât cea de anul trecut cu aproximativ 10-11%, iar calitatea este mai slabă cu 30%. "Din date neoficiale, există însă grâu panificabil suficient pentru a acoperi producţia de pâine până la recolta următoare. Ceea ce se va importa va fi pentru îmbunătăţirea calităţii grâului românesc şi în acest caz problema va fi preţul la care vom importa, dat fiind faptul că preţul grâului a crescut foarte mult în ultima perioadă'', a menţionat Olteanu.
Mai mult, acesta a precizat că dacă în perioada următoare preţul pâinii va creşte, acesta se va datora dublării preţului grâului pe piaţa mondială. "În acest moment estimez o scumpire a pâinii în perioada următoare cu 15%'', a menţionat Olteanu.
Referitor la celelalte culturi, Olteanu ne-a mai spus că "la floarea-soarelui, deşi recolta este abia la început, aceasta este una bună, iar la porumb se aşteaptă o recoltă mult mai bună decât anul trecut'', ceea ce "va scădea presiunea pe grâul pentru furaj''.
Ministrul Agriculturii, mulţumit de obiectivele stabilite
În ciuda nemulţumirilor agricultorilor, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat, ieri, că se autoevaluează pozitiv din punct de vedere al atingerii obiectivelor stabilite prin programul de guvernare şi a celor propuse de preşedintele Traian Băsescu. "Eu cred că pe obiectivele stabilite prin programul de guvernare, dar şi din punct de vedere al obiectivelor stabilite de preşedintele Traian Băsescu, mă pot autoevalua pozitiv", a spus Dumitru.
Acesta a adăugat că printre reuşitele sale ca ministru se numără plata la timp, pentru prima oară de când România este membru UE, a schemelor pe suprafaţă.
"Suntem singurul minister economic care a achitat 97% din plata datoriilor restante. Şi din punct de vedere al creşterii transparenţei decizionale am făcut nişte paşi importanţi", a afirmat ministrul Agriculturii.
Acesta spunea recent că nu ştie dacă va fi înlocuit în toamnă, dar dacă se va ţine cont de evaluările care vor avea la bază restructurările din instituţie, absorbţia de fonduri europene şi programul legislativ nu are motive să se teamă. "Dacă iau acestea trei, n-am motive să mă tem, pentru că n-am nicio problemă. Probabil că vor mai fi şi criterii politice de care se va ţine cont la o eventuală remaniere, dar eu nu le ştiu", a afirmat Dumitru.
Căile Ferate se destramă din toate încheieturile
Ministerul Transporturilor ştie că transportul pe calea ferată a devenit un pericol şi susţine că soluţia este disponibilizarea de personal şi scăderea numărului de curse. Calea Ferată este ca o bombă cu ceas
, care ar putea exploda oricând - situaţia este bine-cunoscută şi la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), care încearcă să eficientizeze costurile prin disponibilizarea personalului.
Cu durata de viaţă expirată şi scadenţe la reparaţii capitale, infrastructura feroviară este un ade vărat pericol pentru călători.
Peste 19.800 dintre cele circa 22.000 de macazuri sunt scadente la reparaţii capitale. "Asta înseamnă că aceste zone pot să nu funcţioneze corect, astfel că pot apărea incidente. Pentru a evita pericolele, angajaţii CFR trebuie să fie mult mai atenţi, ca să poată suplini eventualele probleme", explică Ştefan Roşeanu, secretar general
al Asociaţiei Industriilor Feroviare.
Mecanicii fură combustibil
Mai sunt scadente la reparaţii capitale o treime din tuneluri, aproape toţi kilometrii de linie automată (total de 6.800 km), circa 12.000 de poduri şi podeţuri - în condiţiile în care alte 3.900 au durata de viaţă expirată.
"Acumularea an de an a scadenţelor la reparaţiile capitale ale liniilor, lucrărilor de artă şi instalaţiilor de conducerea şi siguranţa circulaţiei au dus la necesitatea introducerii, la momentul de faţă, a 579 restricţii de viteză", se arată în documentul de strategie a companiilor CFR, realizat de lucrătorii ministerului de resort.
Reprezentanţii MTI acuză lipsa finanţărilor şi pierderile colosale înregistrate de companii
. Ei propun disponibilizări, scumpirea biletelor cu 10% şi implementarea unui sistem informatic care să permită monitorizarea alimentărilor cu combustibil ale locomotivelor. Modelul este împrumutat de la privaţi, care au obţinut rezultate. "Consumul s-a redus cu până la 48% în cazul companiei care a introdus sistemul", afirmă Roşeanu.
CFR Marfă vrea să paseze două nave ferry-boat la MApN
CFR Marfă e în prag de privatizare, înregistrează pier deri, dar nici nu-şi eficientizează toate resursele disponibile. În raportul autorităţilor se menţionează că CFR Marfă deţine două nave ferry-boat, pe care le exploatează prin Filiala TMC CFR Ferry-Boat. Navele au un deplasament de 12.500 tdw fiecare şi o capacitate de încărcare de 80 autocamioane TIR sau 85 vagoane de marfă. Liniile maritime pe care sunt exploatate cele 2 nave sunt Constanţa - Izmir - Derince (Turcia) şi Constanţa - Batumi (Georgia).
, care ar putea exploda oricând - situaţia este bine-cunoscută şi la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), care încearcă să eficientizeze costurile prin disponibilizarea personalului.
Cu durata de viaţă expirată şi scadenţe la reparaţii capitale, infrastructura feroviară este un ade vărat pericol pentru călători.
Peste 19.800 dintre cele circa 22.000 de macazuri sunt scadente la reparaţii capitale. "Asta înseamnă că aceste zone pot să nu funcţioneze corect, astfel că pot apărea incidente. Pentru a evita pericolele, angajaţii CFR trebuie să fie mult mai atenţi, ca să poată suplini eventualele probleme", explică Ştefan Roşeanu, secretar general
al Asociaţiei Industriilor Feroviare.
Mecanicii fură combustibil
Mai sunt scadente la reparaţii capitale o treime din tuneluri, aproape toţi kilometrii de linie automată (total de 6.800 km), circa 12.000 de poduri şi podeţuri - în condiţiile în care alte 3.900 au durata de viaţă expirată.
"Acumularea an de an a scadenţelor la reparaţiile capitale ale liniilor, lucrărilor de artă şi instalaţiilor de conducerea şi siguranţa circulaţiei au dus la necesitatea introducerii, la momentul de faţă, a 579 restricţii de viteză", se arată în documentul de strategie a companiilor CFR, realizat de lucrătorii ministerului de resort.
Reprezentanţii MTI acuză lipsa finanţărilor şi pierderile colosale înregistrate de companii
. Ei propun disponibilizări, scumpirea biletelor cu 10% şi implementarea unui sistem informatic care să permită monitorizarea alimentărilor cu combustibil ale locomotivelor. Modelul este împrumutat de la privaţi, care au obţinut rezultate. "Consumul s-a redus cu până la 48% în cazul companiei care a introdus sistemul", afirmă Roşeanu.
CFR Marfă vrea să paseze două nave ferry-boat la MApN
CFR Marfă e în prag de privatizare, înregistrează pier deri, dar nici nu-şi eficientizează toate resursele disponibile. În raportul autorităţilor se menţionează că CFR Marfă deţine două nave ferry-boat, pe care le exploatează prin Filiala TMC CFR Ferry-Boat. Navele au un deplasament de 12.500 tdw fiecare şi o capacitate de încărcare de 80 autocamioane TIR sau 85 vagoane de marfă. Liniile maritime pe care sunt exploatate cele 2 nave sunt Constanţa - Izmir - Derince (Turcia) şi Constanţa - Batumi (Georgia).
JAF: Preţul unui kilometru de centură cu o bandă pe sens: 2,2 milioane de euro fără TVA
Statul nu mai are bani pentru proprietarii pe terenurile cărora se construiesc drumuri. Când s-au acordat însă preţuri şi de 4.000 de ori mai mari pentru un hectar de teren expropriat, guvernanţii nu şi-au pus această problemă
.
Centura de ocolire a municipiului Lugoj, unul din puţinele proiecte finalizate la timp şi în care firma
s-a încadrat în suma iniţială, a fost inaugurată recent, ocazie cu care au venit în Banat premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. La finalizarea lucrării s-a tras linie şi s-a constatat că preţul unui kilometru de centură cu o bandă pe sens a costat 2,2 milioane de euro fără TVA.
„Aici intră exproprierile, utilităţile şi construcţia şoselei”, a explicat directorul din cadrul Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Ovidiu Barbier. Acesta a spus că la ora actuală, o medie a lucrărilor pe ţară arată că 53 la sută din valoarea totală a investiţiei o reprezintă numai mutările de utilităţi şi exproprierea terenurilor, restul banilor fiind folosiţi pentru construirea autostrăzii în sine.
Fond pentru exproprieri
Varianta de ocolire a Lugojului a fost construită din bani europeni, fonduri ISPA, 75 la sută şi bani de la Guvern, 25 la sută. Banii europeni sunt însă destinaţi efectiv construcţiei drumului
, exproprierile şi utilităţile fiind suportate de Guvern. „Când tragi linie se ajunge la o contribuţie de 50 la sută fonduri europene şi 50 la sută bani de la Guvern”, a spus premierul Emil Boc.
„Vom lucra la un fond pentru exproprieri din vânzarea terenurilor de la ADS sau din alte resurse pentru că numai din banii de la buget nu vom putea plăti exproprierile”, a spus Emil Boc. Înainte de criza financiară, când erau bani din belşug, nimeni nu şi-a pus însă problema risipei care se face.
.
Centura de ocolire a municipiului Lugoj, unul din puţinele proiecte finalizate la timp şi în care firma
s-a încadrat în suma iniţială, a fost inaugurată recent, ocazie cu care au venit în Banat premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. La finalizarea lucrării s-a tras linie şi s-a constatat că preţul unui kilometru de centură cu o bandă pe sens a costat 2,2 milioane de euro fără TVA.
„Aici intră exproprierile, utilităţile şi construcţia şoselei”, a explicat directorul din cadrul Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Ovidiu Barbier. Acesta a spus că la ora actuală, o medie a lucrărilor pe ţară arată că 53 la sută din valoarea totală a investiţiei o reprezintă numai mutările de utilităţi şi exproprierea terenurilor, restul banilor fiind folosiţi pentru construirea autostrăzii în sine.
Fond pentru exproprieri
Varianta de ocolire a Lugojului a fost construită din bani europeni, fonduri ISPA, 75 la sută şi bani de la Guvern, 25 la sută. Banii europeni sunt însă destinaţi efectiv construcţiei drumului
, exproprierile şi utilităţile fiind suportate de Guvern. „Când tragi linie se ajunge la o contribuţie de 50 la sută fonduri europene şi 50 la sută bani de la Guvern”, a spus premierul Emil Boc.
„Vom lucra la un fond pentru exproprieri din vânzarea terenurilor de la ADS sau din alte resurse pentru că numai din banii de la buget nu vom putea plăti exproprierile”, a spus Emil Boc. Înainte de criza financiară, când erau bani din belşug, nimeni nu şi-a pus însă problema risipei care se face.
Eurocopter vrea să “reloce” activităţi din România în Marea Britanie
Primul fabricant mondial de elicoptere a lăsat să se înţeleagă că ar putea reloca în Marea Britanie unele dintre activităţile sale din România, în condiţiile în care criza financiară a plasat la egalitate cele două ţări în termeni de costuri
, anunţă marţi cotidianul britanic The Times, preluat de Dow Jones, citat de Agerpres.
Eurocopter, filiala European Aeronautic Defence and Space Co.NV (EADSY, EAD.FR), ar fi anunţat Ministerul britanic al Apărării că ar putea readuce în Marea Britanie un contract în valoare de 300 de milioane lire sterline, fără ca aceasta să aibă un impact prea mare asupra preţului, indică publicaţia citată, fără a-şi dezvălui sursele.
Prăbuşirea lirei sterline conjugată cu temperarea costurilor salariale face ca Marea Britanie să fie acum considerată de Eurocopter drept una dintre ţările cel mai puţin scumpe din Europa, notează The Times.
Constructorul de elicoptere ar fi realizat relocarea în Marea Britanie a lucrărilor de modernizare a 30 de elicoptere de transport
Puma, de teamă că acest contract ar putea fi suprimat în cadrul procesului de reevaluare a politicii de apărare.
O astfel de relocare ar putea permite crearea a sute de locuri de muncă şi ar linişti guvernul britanic, reticent să angajeze cheltuieli publice în România mai degrabă decât în Marea Britanie, scrie sursa citată.
, anunţă marţi cotidianul britanic The Times, preluat de Dow Jones, citat de Agerpres.
Eurocopter, filiala European Aeronautic Defence and Space Co.NV (EADSY, EAD.FR), ar fi anunţat Ministerul britanic al Apărării că ar putea readuce în Marea Britanie un contract în valoare de 300 de milioane lire sterline, fără ca aceasta să aibă un impact prea mare asupra preţului, indică publicaţia citată, fără a-şi dezvălui sursele.
Prăbuşirea lirei sterline conjugată cu temperarea costurilor salariale face ca Marea Britanie să fie acum considerată de Eurocopter drept una dintre ţările cel mai puţin scumpe din Europa, notează The Times.
Constructorul de elicoptere ar fi realizat relocarea în Marea Britanie a lucrărilor de modernizare a 30 de elicoptere de transport
Puma, de teamă că acest contract ar putea fi suprimat în cadrul procesului de reevaluare a politicii de apărare.
O astfel de relocare ar putea permite crearea a sute de locuri de muncă şi ar linişti guvernul britanic, reticent să angajeze cheltuieli publice în România mai degrabă decât în Marea Britanie, scrie sursa citată.
Guvernul cauta investitori pentru o noua hidrocentrala
Romania va avea o noua centrala
hidroelectrica cu acumulare prin pompaj, potrivit unui anunt de selectie de investitori si de infiintare a unei companii
de proiect, publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Hidrocentrala Tarnita-Lapustesti va fi construita in nord-vestul tarii, la 30 km de orasul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald. Proiectul este evaluat la 1,1 miliarde de euro.
Centrala hidroelectrica va avea o putere instalata de 1.000 MW si reprezinta un obiectiv prioritar al Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020.
Potentialul hidro, exploatat la jumatate
”Fiind o hidrocentrala cu acumulare prin pompaj, aceasta va asigura posibilitatea de exploatare in conditii tehnice si economice superioare”, se arata pe site-ul ministerului.
hidroelectrica cu acumulare prin pompaj, potrivit unui anunt de selectie de investitori si de infiintare a unei companii
de proiect, publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Hidrocentrala Tarnita-Lapustesti va fi construita in nord-vestul tarii, la 30 km de orasul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald. Proiectul este evaluat la 1,1 miliarde de euro.
Centrala hidroelectrica va avea o putere instalata de 1.000 MW si reprezinta un obiectiv prioritar al Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020.
Potentialul hidro, exploatat la jumatate
”Fiind o hidrocentrala cu acumulare prin pompaj, aceasta va asigura posibilitatea de exploatare in conditii tehnice si economice superioare”, se arata pe site-ul ministerului.
Românul şi fratele său deloc inferior
Ai noştri sunt cei mai buni din lume. Serios, fără glumă sau exagerare. Iar vestea că nişte români sunt cei mai valoroşi din lume, în condiţiile în care sunt temeiuri să ne îndoim adesea de faptul că suntem în stare - în general
şi generalizând - de ceva bun, trainic şi prin urmare pilduitor, ne gâdilă în mod plăcut orgoliul naţional.
Sursa: EVZ
Performanţa e cu atât mai remarcabilă cu cât a fost obţinută prin muncă onestă şi, unde mai pui
, crâncenă. Am răsfoit presa sportivă cu nesaţ ("Gazeta" i-a ales pe dublii noştri campioni mondiali la caiac-canoe drept subiect principal) şi am aflat că Alexandru Dumitrescu şi Victor Mihalachi vâslesc zilnic, în medie, 40 de kilometri.
Pentru a atinge aceste rezultate, echipajul românesc de canoe dublu îşi stropeşte pagaele cu transpiraţia provocată de un efort pe care un fotbalist, să zicem "Prinţul" dinamovist Adrian Cristea, nu-l va atinge. Nici măcar dacă va cumula distanţa alergată pe teren cu cea parcursă prin cluburi pe urmele Biancăi Drăguşanu. Iar bătăturile din palmele tandemului Dumitrescu- Mihalachi n-au nicio şansă să treacă după ce băieţii s-au suit de două ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de la Poznan.
şi generalizând - de ceva bun, trainic şi prin urmare pilduitor, ne gâdilă în mod plăcut orgoliul naţional.
Sursa: EVZ
Performanţa e cu atât mai remarcabilă cu cât a fost obţinută prin muncă onestă şi, unde mai pui
, crâncenă. Am răsfoit presa sportivă cu nesaţ ("Gazeta" i-a ales pe dublii noştri campioni mondiali la caiac-canoe drept subiect principal) şi am aflat că Alexandru Dumitrescu şi Victor Mihalachi vâslesc zilnic, în medie, 40 de kilometri.
Pentru a atinge aceste rezultate, echipajul românesc de canoe dublu îşi stropeşte pagaele cu transpiraţia provocată de un efort pe care un fotbalist, să zicem "Prinţul" dinamovist Adrian Cristea, nu-l va atinge. Nici măcar dacă va cumula distanţa alergată pe teren cu cea parcursă prin cluburi pe urmele Biancăi Drăguşanu. Iar bătăturile din palmele tandemului Dumitrescu- Mihalachi n-au nicio şansă să treacă după ce băieţii s-au suit de două ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de la Poznan.
De ce s-a mutat Geoană lângă uşă
Dacă fostul lider PSD nu este disciplinat, va avea în partid o funcţie mai mică decât Marian Vanghelie. Aşa că s-a retras de la prezidiul PSD şi tace.
Şedinţa Biroului
Permanent al PSD a marcat ieri o premieră. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, Mircea Geoană a părăsit masa scurtă a marilor lideri ai partidului şi s-a aşezat printre vicepreşedinţii de rând (PSD are 15, PNL - 15, PDL - 18 vicepreşedinţi). S-a aşezat printre liderii de rând, „din simpatie" exact lângă Viorel Hrebenciuc. Scena este relevantă chiar dacă ar fi fost întâmplătoare, aşa cum încearcă să sugereze fostul lider PSD. La prezidiul Biroului Permanent al PSD, Victor Ponta este flancat de preşedintele de onoare, Ion Iliescu, şi de şeful Consiliului Naţional, Adrian Năstase, pe stânga, de secretarul general
, Liviu Dragnea, pe dreapta, iar în locul fostului prezidenţiabil a figurat ieri vicepreşedintele Titus Corlăţean, un politician tânăr, cu aer european şi mari ambiţii ministeriale.
Vecinătatea aleasă de fostul lider al partidului nu este nici ea lipsită de tâlc. Viorel Hrebenciuc se bucură poate de „simpatia" nepieritoare a lui Mircea Geoană, dar este, precum Mircea
Geoană însuşi, un fost. Negocierile care au prefaţat alegerile interne din PSD din anumite judeţe l-au pus pe Viorel Hrebenciuc în postura de unic candidat în dragul său Bacău, dar l-au determinat să anunţe că nu va mai candida în toamna anului 2010 la poziţia de lider al grupului parlamentar al PSD. Este funcţia pe care a deţinut-o vreme de 10 ani şi despre care pretinde, cu destulă îndreptăţire, că a inventat-o personal. Cu alte cuvinte, că a transformat o funcţie care putea rămâne formală într-una influentă.
Conotaţiile simbolice ale retragerii de ieri au însă rădăcini practice. Mircea Geoană şi Vio¬rel Hrebenciuc fac parte din Biroul Permanent, conducerea restrânsă a partidului, numai în virtutea faptului că deţin funcţii parlamentare. Ei nu sunt şi vicepreşedinţi ai partidului, cum este, de pildă, abilul Marian Vanghelie, şi nici nu au şanse să devină aşa ceva prea curând, având în vedere că marea reuniune din octombrie se va ocupa exclusiv de statutul partidului, programul de guvernare şi un vot de încredere pentru Victor Ponta, în nici un caz de alegeri.
Prin urmare, dacă Mircea Geoană îşi va pierde funcţia de preşedinte al Senatului şi când Viorel Hrebenciuc nu va mai fi lider al grupului social-democraţilor de la Camera Deputaţilor, ei vor rămâne în afara primului cerc al conducerii PSD. Orice s-ar spune despre puterea lor informală, influenţa în partid le va scădea atunci exponenţial. Şi trebuie să fie grozav de enervant că acest lucru se întâmplă exact când PSD se află în ascensiune şi se pregăteşte să intre la guvernare în 2011 sau 2012. Pe de altă parte există şia alte motive ca fronda lui Mircea Geoană, care vrea PSD la Palatul Victoria imediat şi, eventual, strâns legat de PNL, să fie discretă şi casnică. Social-democraţii par
hotărâţi şi pot să păstreze postul de la Senat şi cu Geoană, şi fără Geoană. Regulamentele spun că şeful Senatului poate fi schimbat numai prin decizia grupului parlamentar care l-a propus, deci a PSD; oamenii Guvernului susţin, în schimb
, că majoritatea lor este cea care decide, dar ei sunt stângaci în jocurile subtile ale regulilor din Legislativ. Mai mult decât atât, eventuala luptă pentru postul lui Mircea Geoană are sens numai în perspectiva suspendării lui Traian Băsescu. Or, din punc¬tul de vedere al PSD, acest lucru se va întâmpla numai dacă, după căderea a trei guverne succesive, preşedintele va refuza declanşarea de alegeri anticipate.
Or, Traian Băsescu nu-şi va putea permite în pline proteste de stradă să refuze instalarea guvernului de tehnocraţi pe care, din motive diferite, îl cere toată lumea, inclusiv PSD. Prin urmare, în lipsa suspendării lui Traian Băsescu, postul lui Mircea Geoană de la Senat devine chiar neinteresant...
Toate acestea îl determină pe fostul lider PSD să fie tăcut. În afară de câţiva prieteni şi creditori, nu are prea multe atuuri. Risipa de vorbe îl poate face să le piardă şi pe ultimele.
Şedinţa Biroului
Permanent al PSD a marcat ieri o premieră. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, Mircea Geoană a părăsit masa scurtă a marilor lideri ai partidului şi s-a aşezat printre vicepreşedinţii de rând (PSD are 15, PNL - 15, PDL - 18 vicepreşedinţi). S-a aşezat printre liderii de rând, „din simpatie" exact lângă Viorel Hrebenciuc. Scena este relevantă chiar dacă ar fi fost întâmplătoare, aşa cum încearcă să sugereze fostul lider PSD. La prezidiul Biroului Permanent al PSD, Victor Ponta este flancat de preşedintele de onoare, Ion Iliescu, şi de şeful Consiliului Naţional, Adrian Năstase, pe stânga, de secretarul general
, Liviu Dragnea, pe dreapta, iar în locul fostului prezidenţiabil a figurat ieri vicepreşedintele Titus Corlăţean, un politician tânăr, cu aer european şi mari ambiţii ministeriale.
Vecinătatea aleasă de fostul lider al partidului nu este nici ea lipsită de tâlc. Viorel Hrebenciuc se bucură poate de „simpatia" nepieritoare a lui Mircea Geoană, dar este, precum Mircea
Geoană însuşi, un fost. Negocierile care au prefaţat alegerile interne din PSD din anumite judeţe l-au pus pe Viorel Hrebenciuc în postura de unic candidat în dragul său Bacău, dar l-au determinat să anunţe că nu va mai candida în toamna anului 2010 la poziţia de lider al grupului parlamentar al PSD. Este funcţia pe care a deţinut-o vreme de 10 ani şi despre care pretinde, cu destulă îndreptăţire, că a inventat-o personal. Cu alte cuvinte, că a transformat o funcţie care putea rămâne formală într-una influentă.
Conotaţiile simbolice ale retragerii de ieri au însă rădăcini practice. Mircea Geoană şi Vio¬rel Hrebenciuc fac parte din Biroul Permanent, conducerea restrânsă a partidului, numai în virtutea faptului că deţin funcţii parlamentare. Ei nu sunt şi vicepreşedinţi ai partidului, cum este, de pildă, abilul Marian Vanghelie, şi nici nu au şanse să devină aşa ceva prea curând, având în vedere că marea reuniune din octombrie se va ocupa exclusiv de statutul partidului, programul de guvernare şi un vot de încredere pentru Victor Ponta, în nici un caz de alegeri.
Prin urmare, dacă Mircea Geoană îşi va pierde funcţia de preşedinte al Senatului şi când Viorel Hrebenciuc nu va mai fi lider al grupului social-democraţilor de la Camera Deputaţilor, ei vor rămâne în afara primului cerc al conducerii PSD. Orice s-ar spune despre puterea lor informală, influenţa în partid le va scădea atunci exponenţial. Şi trebuie să fie grozav de enervant că acest lucru se întâmplă exact când PSD se află în ascensiune şi se pregăteşte să intre la guvernare în 2011 sau 2012. Pe de altă parte există şia alte motive ca fronda lui Mircea Geoană, care vrea PSD la Palatul Victoria imediat şi, eventual, strâns legat de PNL, să fie discretă şi casnică. Social-democraţii par
hotărâţi şi pot să păstreze postul de la Senat şi cu Geoană, şi fără Geoană. Regulamentele spun că şeful Senatului poate fi schimbat numai prin decizia grupului parlamentar care l-a propus, deci a PSD; oamenii Guvernului susţin, în schimb
, că majoritatea lor este cea care decide, dar ei sunt stângaci în jocurile subtile ale regulilor din Legislativ. Mai mult decât atât, eventuala luptă pentru postul lui Mircea Geoană are sens numai în perspectiva suspendării lui Traian Băsescu. Or, din punc¬tul de vedere al PSD, acest lucru se va întâmpla numai dacă, după căderea a trei guverne succesive, preşedintele va refuza declanşarea de alegeri anticipate.
Or, Traian Băsescu nu-şi va putea permite în pline proteste de stradă să refuze instalarea guvernului de tehnocraţi pe care, din motive diferite, îl cere toată lumea, inclusiv PSD. Prin urmare, în lipsa suspendării lui Traian Băsescu, postul lui Mircea Geoană de la Senat devine chiar neinteresant...
Toate acestea îl determină pe fostul lider PSD să fie tăcut. În afară de câţiva prieteni şi creditori, nu are prea multe atuuri. Risipa de vorbe îl poate face să le piardă şi pe ultimele.
Băncile «obraznice» şi reacţiunea
Dacă nu erau obraznicele bănci, de unde s-ar fi împrumutat statul tupeist pentru plombarea deficitului bugetar?
Băncile „dădeau cu buletinul credite, ei erau avertizaţi de guvernator, şi acum dau lecţii la televizor
, ceea ce e tipul de obrăznicie al celor care au dezechilibrat bugetul României şi acum dau lecţii“, spunea preşedintele într-o emisiune la TVR. Stupefiat, pentru a mă lămuri, am căutat prima dată în dicţionar: obrăznicie = impertinenţă, necuviinţă, neruşinare, ţâfnă, tupeu - să vedem al cui. Apoi, am căutat în Monitorul Oficial (28 iulie 2005). Creditele doar cu buletinul au „murit“ exact la acea dată, în urma unor modificări ale reglementărilor BNR - o fi fost preşedintele informat de consilierii săi economici? Mai mult, acolo unde au existat, creditele au fost acordate de companii
gen Flanco şi Domo, nicidecum de bănci. Băncile au plătit chiar şi pentru efectele creditelor de retail acordate - constituind provizioane de 4,6 miliarde euro doar în semestrul I 2010. „Obrăznicia“ creditelor trecute a folosit însă din plin statului: creditele au impulsionat consumul, iar încasările la buget din TVA au crescut în consecinţă. Mai departe, ideea că băncile comerciale pot dezechilibra prin obrăznicie bugetul României mă conduce la următoarea întrebare: la ce bun mai avem ministru de finanţe, cu minister cu tot, dacă băncile au putere asupra bugetului? Legătura buget-bănci este altundeva: dacă nu erau obraznicele bănci, de unde s-ar fi împrumutat statul tupeist pentru plombarea deficitului bugetar? Cifrele curg în pas de vals: 1,2 miliarde lei (iulie), 1 miliard de lei (15 iulie - 2 august), 1,3 miliarde lei (9 august) etc.
Băncile „dădeau cu buletinul credite, ei erau avertizaţi de guvernator, şi acum dau lecţii la televizor
, ceea ce e tipul de obrăznicie al celor care au dezechilibrat bugetul României şi acum dau lecţii“, spunea preşedintele într-o emisiune la TVR. Stupefiat, pentru a mă lămuri, am căutat prima dată în dicţionar: obrăznicie = impertinenţă, necuviinţă, neruşinare, ţâfnă, tupeu - să vedem al cui. Apoi, am căutat în Monitorul Oficial (28 iulie 2005). Creditele doar cu buletinul au „murit“ exact la acea dată, în urma unor modificări ale reglementărilor BNR - o fi fost preşedintele informat de consilierii săi economici? Mai mult, acolo unde au existat, creditele au fost acordate de companii
gen Flanco şi Domo, nicidecum de bănci. Băncile au plătit chiar şi pentru efectele creditelor de retail acordate - constituind provizioane de 4,6 miliarde euro doar în semestrul I 2010. „Obrăznicia“ creditelor trecute a folosit însă din plin statului: creditele au impulsionat consumul, iar încasările la buget din TVA au crescut în consecinţă. Mai departe, ideea că băncile comerciale pot dezechilibra prin obrăznicie bugetul României mă conduce la următoarea întrebare: la ce bun mai avem ministru de finanţe, cu minister cu tot, dacă băncile au putere asupra bugetului? Legătura buget-bănci este altundeva: dacă nu erau obraznicele bănci, de unde s-ar fi împrumutat statul tupeist pentru plombarea deficitului bugetar? Cifrele curg în pas de vals: 1,2 miliarde lei (iulie), 1 miliard de lei (15 iulie - 2 august), 1,3 miliarde lei (9 august) etc.
Ţigăneala clubului de fotbal Barcelona
Barcelona e un oraş a cărui unică menire pare
a fi aceea de a lua, contra încântării practice şi teoretice pe care o oferă, trei rânduri şi-un sfert de piele
de pe turişti. Are locuri minunate - precum „Muzeul Picasso“ ori creaţiile arhitectonice ale lui Gaudi, deşi săbiile numite Gaudi şi Picasso au încăput greu în teaca Barcelonei, detestându-se reciproc -, dar şi „ţepe“ monumentale, precum „Muzeul erotismului“ - o adunătură de sculpturi, picturi, filme şi fotografii care i-ar plictisi de moarte până şi pe nişte elevi de clasa a cincea -, „Muzeul ciocolatei“ şi „Muzeul parfumului“.
Peste tot, lumea se trage în poză, cu o mâncărime la deşte care alungă minima tihnă necesară contemplaţiei. Când am intrat în „Muzeul erotismului“, două norvegiene m-au rugat să le pozez încadrând un imens falus sculptat în lemn
, la care se uitau cu adoraţie. Le-am pozat, dar, pentru a exploata puţin postura mea inedită, cu o mână de Nae Caranfil, le-am dirijat regizoral pe fetele nordice, într-un mic pictorial:
-Domnişoarelor, privirea mai la stânga, por favor, zâmbetul mai larg, părul puţin răvăşit, braţele în jurul obiectului adorat... Aşa, clac! încă o dată: acum, priviţi pierdut în zare, de parcă sculptura ar cânta să zicem la balalaică. Aşa, clac!
a fi aceea de a lua, contra încântării practice şi teoretice pe care o oferă, trei rânduri şi-un sfert de piele
de pe turişti. Are locuri minunate - precum „Muzeul Picasso“ ori creaţiile arhitectonice ale lui Gaudi, deşi săbiile numite Gaudi şi Picasso au încăput greu în teaca Barcelonei, detestându-se reciproc -, dar şi „ţepe“ monumentale, precum „Muzeul erotismului“ - o adunătură de sculpturi, picturi, filme şi fotografii care i-ar plictisi de moarte până şi pe nişte elevi de clasa a cincea -, „Muzeul ciocolatei“ şi „Muzeul parfumului“.
Peste tot, lumea se trage în poză, cu o mâncărime la deşte care alungă minima tihnă necesară contemplaţiei. Când am intrat în „Muzeul erotismului“, două norvegiene m-au rugat să le pozez încadrând un imens falus sculptat în lemn
, la care se uitau cu adoraţie. Le-am pozat, dar, pentru a exploata puţin postura mea inedită, cu o mână de Nae Caranfil, le-am dirijat regizoral pe fetele nordice, într-un mic pictorial:
-Domnişoarelor, privirea mai la stânga, por favor, zâmbetul mai larg, părul puţin răvăşit, braţele în jurul obiectului adorat... Aşa, clac! încă o dată: acum, priviţi pierdut în zare, de parcă sculptura ar cânta să zicem la balalaică. Aşa, clac!
A fost contact fizic între Băsescu şi Chitic?
Probabil cea mai citită ştire politică a fost, ieri, cea despre incidentul din faţa restaurantului Cireşica din Neptun, publicată de cotidianul.ro. S-ar fi întâmplat vineri, puţin după miezul nopţii.
Avocatul Dan Chitic spune că se plimba cu soţia lui când, de pe scările localului, l-a văzut coborând pe însuşi preşedintele ţării "vorbind împleticit, gâjâit şi mirosind a băutură", cu care a intrat într-un dialog răstit.
Dan Chitic: "Să-ţi fie ruşine!"
Traian Băsescu: "De ce să-mi fie ruşine, dobitocule?"
Dan Chitic: "Pentru ce ai făcut din ţara asta. Sunt un dobitoc că te-am votat prima oară!"
Traian Băsescu (venind spre avocat): "Eşti un dobitoc că nu m-ai votat şi a doua oară."
Şeful statului s-ar fi apropiat apoi la un pas de avocat ("Credeam că vrea să-mi spună ceva", povesteşte acesta) şi i-ar fi tras un dos de palmă, înainte de a se întoarce în maşină şi a pleca. Dan Chitic (în urma lui): "De ce dai, băi, nenorocitule, că eşti plătit din banii noştri?". Apoi ar fi intervenit câţiva angajaţi SPP, care l-ar fi imobilizat pe avocat.
Dan Chitic (către SPP-işti): "De ce-l mai apăraţi, deşi v-au fost reduse salariile cu un sfert?"
Un SPP-ist (înţelept): "E păcat să existe asemenea incidente, mai ales că e vacanţă".
Martor anonim (speriat): "Să nu te bazezi pe mine, eu sunt mic şi vreau linişte."
Scena a fost reconstituită pornind de la declaraţii ale avocatului citate de Mediafax. Varianta preşedinţiei e mai seacă: "În cursul serii de vineri, 20 august a.c., în staţiunea Neptun, o persoană cu manifestări agresive a adresat injurii preşedintelui României, fără a exista însă contact fizic între acesta şi şeful statului".
Avocatul Dan Chitic spune că se plimba cu soţia lui când, de pe scările localului, l-a văzut coborând pe însuşi preşedintele ţării "vorbind împleticit, gâjâit şi mirosind a băutură", cu care a intrat într-un dialog răstit.
Dan Chitic: "Să-ţi fie ruşine!"
Traian Băsescu: "De ce să-mi fie ruşine, dobitocule?"
Dan Chitic: "Pentru ce ai făcut din ţara asta. Sunt un dobitoc că te-am votat prima oară!"
Traian Băsescu (venind spre avocat): "Eşti un dobitoc că nu m-ai votat şi a doua oară."
Şeful statului s-ar fi apropiat apoi la un pas de avocat ("Credeam că vrea să-mi spună ceva", povesteşte acesta) şi i-ar fi tras un dos de palmă, înainte de a se întoarce în maşină şi a pleca. Dan Chitic (în urma lui): "De ce dai, băi, nenorocitule, că eşti plătit din banii noştri?". Apoi ar fi intervenit câţiva angajaţi SPP, care l-ar fi imobilizat pe avocat.
Dan Chitic (către SPP-işti): "De ce-l mai apăraţi, deşi v-au fost reduse salariile cu un sfert?"
Un SPP-ist (înţelept): "E păcat să existe asemenea incidente, mai ales că e vacanţă".
Martor anonim (speriat): "Să nu te bazezi pe mine, eu sunt mic şi vreau linişte."
Scena a fost reconstituită pornind de la declaraţii ale avocatului citate de Mediafax. Varianta preşedinţiei e mai seacă: "În cursul serii de vineri, 20 august a.c., în staţiunea Neptun, o persoană cu manifestări agresive a adresat injurii preşedintelui României, fără a exista însă contact fizic între acesta şi şeful statului".
Mogulul rau, jurnalistul bun si statul ipocrit
Intre doua drumuri senzationale ale domnului Dan la DNA, jurnalisti din diverse trusturi afla ca au ramas fara job sau ca le-a mai scazut salariul. Mogulul strange cureaua si pastreaza doar ce e mai bun... pentru el. Balastul trebuie aruncat.
Si ziaristul ramas pe drumuri
ce face? Si aici ma refer la cei care fac munca de jos, merg pe teren sau strang informatii pentru anchete. Haideti sa vorbim despre ceva concret, nu despre analize "destepte" despre starea presei romanesti.
Intrucat am lucrat acolo, voi da exemplu cazul ZIUA, cotidian national inchis la inceputul lui ianuarie 2010. Cei care munceau aici nu isi mai luasera banii la timp din octombrie 2009, asadar, in curand, in septembrie, se implineste un an de la prima luna muncita si neplatita. Atmosfera, odinioara vestita in breasla pentru bunadispozitie si dragul cu care oamenii veneau la redactie, s-a schimbat, din ce in ce mai rau. Odata disponibilizati, oamenii au incercat sa isi gaseasca de lucru in alta parte. In noua luni de zile, foarte putini au reusit sa se lipeasca de vreo publicatie. Restul? Cativa s-au reprofilat, dar cei mai multi traiesc din mici colaborari, care, si asa remunerate prost, se platesc sau nu la timp. Majoritatea au datorii, la banci sau la cunostinte, pe care nu au nicio idee cand si le vor achita. Asta e realitatea!
Cei ramasi in breasla traiesc cu frica in san. Fiecare zi fara anunt de reduceri
e una castigata!
Cine-i de vina pentru ce se intampla?
Mogulii zic ca statul, statul zice ca moguluii, jurnalistii dau vina pe ambii.
Sa analizam.
Facatorii de presa acuza acum statul ca le impoziteaza drepturile de autor. Pe de alta parte, sunt nemultumiti ca mogulul ii plateste cu salariul minim pe economie pe cartea de munca, iar restul de bani vin pe drepturile de autor. Ca daca vreodata vor ajunge la pensie nu vor avea din ce sa traiasca. Care sa fie solutia?
Si ziaristul ramas pe drumuri
ce face? Si aici ma refer la cei care fac munca de jos, merg pe teren sau strang informatii pentru anchete. Haideti sa vorbim despre ceva concret, nu despre analize "destepte" despre starea presei romanesti.
Intrucat am lucrat acolo, voi da exemplu cazul ZIUA, cotidian national inchis la inceputul lui ianuarie 2010. Cei care munceau aici nu isi mai luasera banii la timp din octombrie 2009, asadar, in curand, in septembrie, se implineste un an de la prima luna muncita si neplatita. Atmosfera, odinioara vestita in breasla pentru bunadispozitie si dragul cu care oamenii veneau la redactie, s-a schimbat, din ce in ce mai rau. Odata disponibilizati, oamenii au incercat sa isi gaseasca de lucru in alta parte. In noua luni de zile, foarte putini au reusit sa se lipeasca de vreo publicatie. Restul? Cativa s-au reprofilat, dar cei mai multi traiesc din mici colaborari, care, si asa remunerate prost, se platesc sau nu la timp. Majoritatea au datorii, la banci sau la cunostinte, pe care nu au nicio idee cand si le vor achita. Asta e realitatea!
Cei ramasi in breasla traiesc cu frica in san. Fiecare zi fara anunt de reduceri
e una castigata!
Cine-i de vina pentru ce se intampla?
Mogulii zic ca statul, statul zice ca moguluii, jurnalistii dau vina pe ambii.
Sa analizam.
Facatorii de presa acuza acum statul ca le impoziteaza drepturile de autor. Pe de alta parte, sunt nemultumiti ca mogulul ii plateste cu salariul minim pe economie pe cartea de munca, iar restul de bani vin pe drepturile de autor. Ca daca vreodata vor ajunge la pensie nu vor avea din ce sa traiasca. Care sa fie solutia?
După ce a plecat din PDL, Potor se dă independent
După ce a demisionat din PDL Alba acum o săptămână, senatorul Călin Potor pare
că nu s-a înţeles cu social-democraţii pentru trecerea sa în barca lui Ponta şi se dă independent de moment, lansând diversiuni la adresa fostului partid. „Nu mă grăbesc pentru că nu am motive. Mi-a fost greu să mă rup de PDL, să merg în altă parte va fi uşor. Cred că voi rămâne o vreme parlamentar independent“, a spus fostul lider al democrat-liberalilor.
Pe de altă parte, după ce s-a plâns că nu se mai regăseşte doctrinar în PDL, Potor a lansat ieri o mică diversiune susţinând pentru ziare.com că a fost contactat recent de foşti colegi de partid care se gândesc serios să îi urmeze gestul. „Am fost contactat pentru prima oară, începând de ieri după-amiază, de colegi din PDL care se gândesc să facă ce am făcut şi eu, să îmi urmeze gestul. Mi-au cerut să ne întâlnim la Bucureşti să povestim. Nu ştiu dacă astăzi sau mâine, dar probabil zilele următoare“, a declarat Potor.
că nu s-a înţeles cu social-democraţii pentru trecerea sa în barca lui Ponta şi se dă independent de moment, lansând diversiuni la adresa fostului partid. „Nu mă grăbesc pentru că nu am motive. Mi-a fost greu să mă rup de PDL, să merg în altă parte va fi uşor. Cred că voi rămâne o vreme parlamentar independent“, a spus fostul lider al democrat-liberalilor.
Pe de altă parte, după ce s-a plâns că nu se mai regăseşte doctrinar în PDL, Potor a lansat ieri o mică diversiune susţinând pentru ziare.com că a fost contactat recent de foşti colegi de partid care se gândesc serios să îi urmeze gestul. „Am fost contactat pentru prima oară, începând de ieri după-amiază, de colegi din PDL care se gândesc să facă ce am făcut şi eu, să îmi urmeze gestul. Mi-au cerut să ne întâlnim la Bucureşti să povestim. Nu ştiu dacă astăzi sau mâine, dar probabil zilele următoare“, a declarat Potor.
Guvernul propune majorarea salariilor cu până la 20% în 2011
Reprezentanţii Executivului au prezentat sindicatelor luni două proiecte privind salarizarea în sistemul
bugetar, care prevăd pentru anul 2011 majorarea salariilor cu procente cuprinse între 1 şi 20, potrivit Mediafax.
Preşedintele CNSRL Frăţia, Marius
Petcu, a declarat la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii că reprezentanţii Guvernului au prezentat un proiect de lege al salarizării pentru anul 2011 şi un proiect de lege cadru care "este o prelungire a Legii 330/2009".
Liderul CNSRL Frăţia a precizat că în legea-cadru nu mai sunt prevăzute salarii de merit, al treisprezecelea salariu sau prime de vacanţă, iar legea salarizării pentru 2011 propune variante de majorare a salariilor cu proporţii cuprinse între 1 şi 20%.
Potrivit lui Petcu, bugetarii care au venituri cuprinse între 600 şi 800 de lei ar putea beneficia de majorări salariale cu 20%, iar pentru cei care au venituri de peste 2.500 de lei majorarea propusă este de 1%.
Petcu a mai spus că în cadrul discuţiilor s-au luat în calcul două variante de majorare a salariilor, una care vizează creşteri mai mari pentru salariile mai mici şi o comprimare a grilei de salarizare, iar cea de a doua care prevede majorări mai importante pentru toţi bugetarii.
"Mişcarea sindicală încearcă să crească salariile mici, dar organizaţiile sindicale au şi membri cu salarii medii şi mari", a explicat Petcu, precizând că va înainta spre analiză cele două variante colegilor din federaţia sindicală.
Vicepreşedintele Cartel Alfa, Liviu Apostoiu, a declarat că legea privind salarizarea din 2011 prin care sunt propuse majorările salariale se va aplica salariilor existente la 1 iulie 2010, care au fost reduse cu 25%.
Apostoiu a mai spus că în 2012 Executivul va elabora o nouă lege specială prin care să stabilească nivelul de creşteri salariale, care va fi stabilită în funcţie de ce se întâmplă în economie.
Vicepreşedintele Cartel Alfa a precizat că în acest moment ar opta mai degrabă pentru o majorare mai importantă a salariului minim pentru că acesta este legat şi de sectorul privat.
Preşedintele Bloculu Naţional Sindical, Dumitru Costin, a precizat că legea cadru propusă de Guvern va fixa ierarhiiile în sistemul bugetar, dar e greu de stabilit când vor fi atinse obiectivele propuse pentru că acest lucru depinde de cum evoluează economia.
Sindicaliştii au precizat că vor avea o nouă rundă de discuţie privind legile salarizării săptămâna viitoare. Discuţii pe tema salariului minim şi a legii salarizării unitare au avut loc şi vineri la Palatul Victoria.
Liderul BNS a spus atunci că premierul a discutat cu sindicaliştii despre posibile majorări salariale cu 10-15 la sută, în 2011, mai mult pentru cei cu venituri mici, precizând că, în prezent, o treime din populaţia activă, respectiv 1,5 milioane de angajaţi, primeşte salariul minim pe economie.
Proiectul legii pensiilor este considerat "prioritate de grad zero" pentru Guvern, a declarat vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur.
"S-a discutat proiectul legii pensiilor, prioritate de grad zero pentru noi, care urmează în următoarele 15 zile să intre în dezbaterea Parlamentului şi are ca scop corectarea deficitului la Bugetul Fondului de Pensii, acesta fiind de 13 miliarde de lei în 2011", a precizat Flutur.
El a arătat că cei din conducerea PDL au discutat şi despre legea cadru a salarizării, proiect care modifică Legea 330.
"Aici se are în vedere mai ales acel declaj de la 1 la 29 (raportul dintre salariul cel mai mic şi cel mai mare din sistemul bugetar, n.r.). Ştiţi că se discuta în Legea 330 de un raport de 1 la 12, proiectul pe care noi l-am discutat în coaliţie este pentru un raport de 1 la 15", a explicat Flutur.
El a precizat că legea cadru a salarizării are în vedere "câteva realităţi, încadrarea în masa salarială de 39 de miliarde de RON, pentru 2011, un deficit bugetar de 4,4% şi creştere economică între 1,5 şi 2% pentru anul viitor".
"De fapt, aici sunt două legi: legea cadru a salarizării şi legea specială pentru anul 2011, pentru că în fiecare an va fi o lege specială, în funcţie de resusele speciale pentru salarizarea bugetarilor", a spus Flutur.
El a arătat că "există reducerea
salariilor bugetarilor cu 25%" şi se intenţionează, în 2011, în funcţie de resurse, să se recupereze o parte din decalaj, "o parte din sumele care au fost dimininuate la salariaţi". El a mai arătat că procentul avut în vedere ar putea ajunge până la 20%.
Preşedintele Traian Băsescu a criticat, pe 5 august, la TVR, faptul că unii membri ai Guvernului s-au grăbit să anunţe, "când nici nu se terminaseră ecourile conferinţei de presă" în care FMI a prezentat mesajul de încredere la adresa măsurilor de austeritate din România, creşteri salariale în 2011.
"Nici nu se încheiaseră ecourile conferinţei de presă (a FMI, n.r.) şi deja aveam anunţuri ale membrilor Guvernului cum vor mări salariile în 2011", a spus Băsescu.
bugetar, care prevăd pentru anul 2011 majorarea salariilor cu procente cuprinse între 1 şi 20, potrivit Mediafax.
Preşedintele CNSRL Frăţia, Marius
Petcu, a declarat la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii că reprezentanţii Guvernului au prezentat un proiect de lege al salarizării pentru anul 2011 şi un proiect de lege cadru care "este o prelungire a Legii 330/2009".
Liderul CNSRL Frăţia a precizat că în legea-cadru nu mai sunt prevăzute salarii de merit, al treisprezecelea salariu sau prime de vacanţă, iar legea salarizării pentru 2011 propune variante de majorare a salariilor cu proporţii cuprinse între 1 şi 20%.
Potrivit lui Petcu, bugetarii care au venituri cuprinse între 600 şi 800 de lei ar putea beneficia de majorări salariale cu 20%, iar pentru cei care au venituri de peste 2.500 de lei majorarea propusă este de 1%.
Petcu a mai spus că în cadrul discuţiilor s-au luat în calcul două variante de majorare a salariilor, una care vizează creşteri mai mari pentru salariile mai mici şi o comprimare a grilei de salarizare, iar cea de a doua care prevede majorări mai importante pentru toţi bugetarii.
"Mişcarea sindicală încearcă să crească salariile mici, dar organizaţiile sindicale au şi membri cu salarii medii şi mari", a explicat Petcu, precizând că va înainta spre analiză cele două variante colegilor din federaţia sindicală.
Vicepreşedintele Cartel Alfa, Liviu Apostoiu, a declarat că legea privind salarizarea din 2011 prin care sunt propuse majorările salariale se va aplica salariilor existente la 1 iulie 2010, care au fost reduse cu 25%.
Apostoiu a mai spus că în 2012 Executivul va elabora o nouă lege specială prin care să stabilească nivelul de creşteri salariale, care va fi stabilită în funcţie de ce se întâmplă în economie.
Vicepreşedintele Cartel Alfa a precizat că în acest moment ar opta mai degrabă pentru o majorare mai importantă a salariului minim pentru că acesta este legat şi de sectorul privat.
Preşedintele Bloculu Naţional Sindical, Dumitru Costin, a precizat că legea cadru propusă de Guvern va fixa ierarhiiile în sistemul bugetar, dar e greu de stabilit când vor fi atinse obiectivele propuse pentru că acest lucru depinde de cum evoluează economia.
Sindicaliştii au precizat că vor avea o nouă rundă de discuţie privind legile salarizării săptămâna viitoare. Discuţii pe tema salariului minim şi a legii salarizării unitare au avut loc şi vineri la Palatul Victoria.
Liderul BNS a spus atunci că premierul a discutat cu sindicaliştii despre posibile majorări salariale cu 10-15 la sută, în 2011, mai mult pentru cei cu venituri mici, precizând că, în prezent, o treime din populaţia activă, respectiv 1,5 milioane de angajaţi, primeşte salariul minim pe economie.
Proiectul legii pensiilor este considerat "prioritate de grad zero" pentru Guvern, a declarat vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur.
"S-a discutat proiectul legii pensiilor, prioritate de grad zero pentru noi, care urmează în următoarele 15 zile să intre în dezbaterea Parlamentului şi are ca scop corectarea deficitului la Bugetul Fondului de Pensii, acesta fiind de 13 miliarde de lei în 2011", a precizat Flutur.
El a arătat că cei din conducerea PDL au discutat şi despre legea cadru a salarizării, proiect care modifică Legea 330.
"Aici se are în vedere mai ales acel declaj de la 1 la 29 (raportul dintre salariul cel mai mic şi cel mai mare din sistemul bugetar, n.r.). Ştiţi că se discuta în Legea 330 de un raport de 1 la 12, proiectul pe care noi l-am discutat în coaliţie este pentru un raport de 1 la 15", a explicat Flutur.
El a precizat că legea cadru a salarizării are în vedere "câteva realităţi, încadrarea în masa salarială de 39 de miliarde de RON, pentru 2011, un deficit bugetar de 4,4% şi creştere economică între 1,5 şi 2% pentru anul viitor".
"De fapt, aici sunt două legi: legea cadru a salarizării şi legea specială pentru anul 2011, pentru că în fiecare an va fi o lege specială, în funcţie de resusele speciale pentru salarizarea bugetarilor", a spus Flutur.
El a arătat că "există reducerea
salariilor bugetarilor cu 25%" şi se intenţionează, în 2011, în funcţie de resurse, să se recupereze o parte din decalaj, "o parte din sumele care au fost dimininuate la salariaţi". El a mai arătat că procentul avut în vedere ar putea ajunge până la 20%.
Preşedintele Traian Băsescu a criticat, pe 5 august, la TVR, faptul că unii membri ai Guvernului s-au grăbit să anunţe, "când nici nu se terminaseră ecourile conferinţei de presă" în care FMI a prezentat mesajul de încredere la adresa măsurilor de austeritate din România, creşteri salariale în 2011.
"Nici nu se încheiaseră ecourile conferinţei de presă (a FMI, n.r.) şi deja aveam anunţuri ale membrilor Guvernului cum vor mări salariile în 2011", a spus Băsescu.
Cel mai bine plătit angajat din România câştigă 83.000 de euro pe lună
Cel mai bine plătit executiv român câştigă în prezent aproape un milion de euro pe an, adică peste 83.000 de euro pe lună şi lucrează în sectorul energetic. De asemenea, şi în retail sunt executivi care câştigă peste 50.000 de euro pe lună, scrie realitatea.net.
Cel mai bine plătit angajat în sectorul bancar
, cu funcţie de conducere, câştigă 25.000 de euro pe lună. Acesta nu este român şi a fost plasat anul acesta de firmele de recrutare a forţei de muncă..
Potrivit Ziarul Financiar
, firmele de plasare a forţei de muncă nu au făcut deloc recrutări în zona serviciilor financiare, în 2009, dar acum piaţa a început să-şi revină. Cel puţin 50 de companii şi-au schimbat directorii generali
în primele şase luni ale acestui an, iar unul din trei executivi schimbaţi este străin, potrivit sursei citate.
Cel mai bine plătit executiv român câştigă în prezent aproape un milion de euro pe an, adică peste 83.000 de euro pe lună şi lucrează în sectorul energetic. De asemenea, şi în retail sunt executivi care câştigă peste 50.000 de euro pe lună.
Companiile multinaţionale consideră că managerii trebuie stimulaţi financiar ca să fie performanţi. Potrivit Ziarul Financiar, este vorba despre companii din zona bunurilor de larg consum, producţie şi IT, care au avut activitatre şi au înregistrat profit. Celor care au functii de conducere le-au mărit salariile cu 3-15 procente. Majoritatea companiilor au făcut aceste majorări în lunile ianuarie şi aprilie.
Oraşul în care managerii câştigă cel mai bine este Bucureştiul. Aici salariul pe care îl primeşte un manager
este mai mare cu 20% decât al unuia din Cluj, Timişoara sau Braşov. Însă diferenţele acestea au început să se mai estompeze. Anul trecut diferenta de plată între Capitală şi provincie era de 30%.
Cel mai bine plătit angajat în sectorul bancar
, cu funcţie de conducere, câştigă 25.000 de euro pe lună. Acesta nu este român şi a fost plasat anul acesta de firmele de recrutare a forţei de muncă..
Potrivit Ziarul Financiar
, firmele de plasare a forţei de muncă nu au făcut deloc recrutări în zona serviciilor financiare, în 2009, dar acum piaţa a început să-şi revină. Cel puţin 50 de companii şi-au schimbat directorii generali
în primele şase luni ale acestui an, iar unul din trei executivi schimbaţi este străin, potrivit sursei citate.
Cel mai bine plătit executiv român câştigă în prezent aproape un milion de euro pe an, adică peste 83.000 de euro pe lună şi lucrează în sectorul energetic. De asemenea, şi în retail sunt executivi care câştigă peste 50.000 de euro pe lună.
Companiile multinaţionale consideră că managerii trebuie stimulaţi financiar ca să fie performanţi. Potrivit Ziarul Financiar, este vorba despre companii din zona bunurilor de larg consum, producţie şi IT, care au avut activitatre şi au înregistrat profit. Celor care au functii de conducere le-au mărit salariile cu 3-15 procente. Majoritatea companiilor au făcut aceste majorări în lunile ianuarie şi aprilie.
Oraşul în care managerii câştigă cel mai bine este Bucureştiul. Aici salariul pe care îl primeşte un manager
este mai mare cu 20% decât al unuia din Cluj, Timişoara sau Braşov. Însă diferenţele acestea au început să se mai estompeze. Anul trecut diferenta de plată între Capitală şi provincie era de 30%.
Roşia Montană – ziariştii momiţi se dau în concediu
Robert Turcescu şi Ioan T. Morar, plimbaţi de Roşia Montană Gold Corporation în Noua Zeelandă, spun că sunt în vacanţă şi nu vor să comenteze implicaţiile etice ale acceptării unei astfel de invitaţii. În prima zi după lungul drum
parcurs până în celălalt capăt al lumii, ziariştii români s-au bucurat de frumuseţile Auklandului, cel mai mare oraş al ţării.Lista ziariştilor care au pornit în căutarea aurului şi a cianurilor neozeelandeze a fost completată ieri de alte cinci nume. Potrivit paginademedia.ro, pe lista „turiştilor" s-au mai adăugat Sorin Freciu (preşedintele Consiliului de Administraţie al Realitatea-Caţavencu), Rareş Bogdan (director la „Ziua de Cluj"), Livia Dilă (emisiunea „6! Vine presa", de la B1 TV), Roxana Voloşeniuc (redactor-şef „Elle") şi Corina Vinţan (managing Partner Links Associates).
La aceştia se adaugă alte nume grele din presă, printre care Ioan T. Morar (scriitor şi membru fondator al revistei
„Academia Caţavencu"), Vlad Macovei (redactor-şef „Evenimentul zilei"), Emil Hurezeanu (preşedintele trustului Realitatea-Caţavencu), Floriana Jucan (directorul revistei „Q Magazine"), jurnalistul Robert Turcescu şi Dragoş Nedelcu (membru în Consiliul de Administraţie în trustul Realitatea-Caţavencu).
Ce spun codurile deontologice
Acceptarea, de către jurnalişti, ca sejurul din Noua Zeelandă să le fie finanţat de către RMGC intră în coliziune cu unele prevederi ale codurilor deontologice din domeniul mass-media. Astfel, Codul Clubului Român de Presă spune:
"În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa. (...) Nu trebuie acceptate niciun fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului".
De asemenea, Codul Deontologic Unic elaborat de Convenţia Organizaţiilor de Media precizează: "Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
Ce spun „călătorii"
Jurnalişti care au acceptat invitaţia companiei Roşia Montană Gold Corporation de a merge în Noua Zeelandă pentru zece zile. Alături de cei 11, au mai mers şi Rareş Bogdan (director „Ziua de Cluj") şi Corina Vinţan, Managing Partner Links Associates.: de la stânga la dreapta: Doru Buşcu, Floriana Jucan,Dragoş Nedelcu, Ioan T. Morar şi Livia Dilă
Dacă unii dintre jurnalişti se feresc să spună că au plecat în vacanţă pe banii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), alţii recunosc fără să se sfiască. „Da, sunt în Noua Zeelandă, este foarte frumos", a mărturisit Ioan T. Morar, care a precizat că se află în concediu. Întrebat de ce a acceptat invitaţia RMGC, jurnalistul a răspuns: „Pentru că e frumos, pentru că mi s-a propus şi pentru că voiam să văd dacă este adevărat că pericolul cianurilor este atât de mare cum se spune în România".
„În Noua Zeelandă chiar se aplică acea tehnologie
şi vreau să văd dacă este adevărat că oamenii fac baie în lac, dacă e adevărat că oamenii beau apă după ce a trecut prin baia de cianuri, vreau să văd asta", a mai declarat Morar. Cu toate acestea, a spus că în prima zi a vizitei în Noua Zeelandă nu a ajuns la minele de aur, ci a văzut frumuseţile Auklandului. Şi Floriana Jucan a scris pe blogul său că a ajuns în oraşul neozeelandez.
Contactat de „Adevărul", Robert Turcescu a precizat în repetate rânduri că este în concediu, evitând să spună unde. „Detalii despre ce am făcut în concediu şi ce s-a întâmplat ar putea afla cei interesaţi pe blogul personal în momentul în care mă voi întoarce în ţară", a mai spus jurnalistul.
„E un risc asumat"
Cristina Simion, director general Edipresse, compania care editează „Elle", al cărei redactor-şef este tot în Noua Zeelandă, a declarat că invitaţia nu presupune nicio obligaţie editorială din partea revistei. „În principiu, cred că este un lucru bun că Roşia Montană doreşte ca liderii de opinie să vadă cu ochii lor care sunt implicaţiile asupra comunităţii şi asupra mediului pe care le are o exploatare auriferă, dar ar fi fost preferabil ca această intenţie să fie făcută publică dinainte, eventual şi cu lista invitaţilor", a declarat Cristina Simion.
Localitatea Roşia Montană (judeţul Alba) a ajuns aproape depopulată după ce investitorii au achiziţionat masiv casele localnicilor, spre a face loc exploatării miniere Foto: Agerpres
Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar, unul dintre susţinătorii declaraţi ai proiectului minier, crede că liderii de opinie îşi asumă riscul de a-şi pierde credibilitatea în urma participării la deplasarea în Noua Zeelandă, dar că acesta „este un risc asumat". El spune că dacă un grup de lideri de opinie este dus la faţa locului, să vadă cum e mina de aur din Noua Zeelandă, poate fi benefic pentru documentarea lor, chiar dacă în ţară acest lucru se interpretează negativ. „O să vedem, când se vor întoarce în ţară, care vor fi reacţiile lor", a încheiat Baltazar.
„Ei îşi cumpără liniştea mediatică"
Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (MMA), spune că deşi nu există o lege care să interzică astfel de deplasări, există totuşi coduri deontologice. „Ziaristul care pleacă pe banii uneia dintre părţi tinde să fie favorabil părţii respective pentru că se simte obligat. Nu e obligatoriu să se întâmple acest lucru, dar suspiciunea este foarte mare", afirmă Toma.
Acesta consideră că Roşia Montană este un subiect controversat şi că această companie îşi rezolvă problemele, atât în zona politică şi a administraţiei locale, cât şi în presă cu ajutorul banilor. „La ce fac ei reclamă? La covrigi, la sucuri? Nu. Ei fac reclamă doar ca să aibă posibilitatea să cumpere linişte din partea instituţiilor de media", a spus preşedintele MMA. Mai multe publicaţii, printre care şi cele deţinute de Adevărul Holding, au refuzat publicitatea de la RMGC.
Mircea Toma a părăsit anul acesta „Academia Caţavencu" acuzând cenzura din trustul Realitatea-Caţavencu, mai ales în ceea ce priveşte subiectele referitoare la proiectul Roşia Montană. Anul trecut, Toma a fost invitat de Roşia Montană, alături de un alt grup de ziarişti, în Noua Zeelandă, dar a refuzat. În schimb
, fostul său coleg de la „Academia Caţavencu", Liviu Mihaiu, a acceptat deplasarea.
Întrebat de ce a dat curs invitaţiei, acesta a declarat: „Pentru că în ipostaza mea de jurnalist şi ecologist mă interesa istoricul acestei exploatări şi modul de rezolvare a problemelor de mediu din jurul unei mine de aur din cea mai ecologistă ţară din lume".
El susţine că această excursie nu i-a schimbat opinia critică faţă de cazul Roşia Montană, fapt care poate fi confirmat de atitudinea publică a organizaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta" de după vizita în Noua Zeelandă. „Aşa că nu am ce să regret, pentru că nu mă poate influenţa nicio companie cu o vizită de documentare într-o ţară străină", a mai spus Mihaiu.
Acţionariat
Conform site-ului companiei RMGC, în prezent, peste 80% din acţiunile Gabriel Resources sunt deţinute de investitori din SUA, printre care Newmont Mining, al doilea producător de aur din lume, cu 15%, Electrum Strategic Holdings LLC cu 18% şi Paulson & CO cu 18%.
parcurs până în celălalt capăt al lumii, ziariştii români s-au bucurat de frumuseţile Auklandului, cel mai mare oraş al ţării.Lista ziariştilor care au pornit în căutarea aurului şi a cianurilor neozeelandeze a fost completată ieri de alte cinci nume. Potrivit paginademedia.ro, pe lista „turiştilor" s-au mai adăugat Sorin Freciu (preşedintele Consiliului de Administraţie al Realitatea-Caţavencu), Rareş Bogdan (director la „Ziua de Cluj"), Livia Dilă (emisiunea „6! Vine presa", de la B1 TV), Roxana Voloşeniuc (redactor-şef „Elle") şi Corina Vinţan (managing Partner Links Associates).
La aceştia se adaugă alte nume grele din presă, printre care Ioan T. Morar (scriitor şi membru fondator al revistei
„Academia Caţavencu"), Vlad Macovei (redactor-şef „Evenimentul zilei"), Emil Hurezeanu (preşedintele trustului Realitatea-Caţavencu), Floriana Jucan (directorul revistei „Q Magazine"), jurnalistul Robert Turcescu şi Dragoş Nedelcu (membru în Consiliul de Administraţie în trustul Realitatea-Caţavencu).
Ce spun codurile deontologice
Acceptarea, de către jurnalişti, ca sejurul din Noua Zeelandă să le fie finanţat de către RMGC intră în coliziune cu unele prevederi ale codurilor deontologice din domeniul mass-media. Astfel, Codul Clubului Român de Presă spune:
"În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa. (...) Nu trebuie acceptate niciun fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului".
De asemenea, Codul Deontologic Unic elaborat de Convenţia Organizaţiilor de Media precizează: "Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
Ce spun „călătorii"
Jurnalişti care au acceptat invitaţia companiei Roşia Montană Gold Corporation de a merge în Noua Zeelandă pentru zece zile. Alături de cei 11, au mai mers şi Rareş Bogdan (director „Ziua de Cluj") şi Corina Vinţan, Managing Partner Links Associates.: de la stânga la dreapta: Doru Buşcu, Floriana Jucan,Dragoş Nedelcu, Ioan T. Morar şi Livia Dilă
Dacă unii dintre jurnalişti se feresc să spună că au plecat în vacanţă pe banii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), alţii recunosc fără să se sfiască. „Da, sunt în Noua Zeelandă, este foarte frumos", a mărturisit Ioan T. Morar, care a precizat că se află în concediu. Întrebat de ce a acceptat invitaţia RMGC, jurnalistul a răspuns: „Pentru că e frumos, pentru că mi s-a propus şi pentru că voiam să văd dacă este adevărat că pericolul cianurilor este atât de mare cum se spune în România".
„În Noua Zeelandă chiar se aplică acea tehnologie
şi vreau să văd dacă este adevărat că oamenii fac baie în lac, dacă e adevărat că oamenii beau apă după ce a trecut prin baia de cianuri, vreau să văd asta", a mai declarat Morar. Cu toate acestea, a spus că în prima zi a vizitei în Noua Zeelandă nu a ajuns la minele de aur, ci a văzut frumuseţile Auklandului. Şi Floriana Jucan a scris pe blogul său că a ajuns în oraşul neozeelandez.
Contactat de „Adevărul", Robert Turcescu a precizat în repetate rânduri că este în concediu, evitând să spună unde. „Detalii despre ce am făcut în concediu şi ce s-a întâmplat ar putea afla cei interesaţi pe blogul personal în momentul în care mă voi întoarce în ţară", a mai spus jurnalistul.
„E un risc asumat"
Cristina Simion, director general Edipresse, compania care editează „Elle", al cărei redactor-şef este tot în Noua Zeelandă, a declarat că invitaţia nu presupune nicio obligaţie editorială din partea revistei. „În principiu, cred că este un lucru bun că Roşia Montană doreşte ca liderii de opinie să vadă cu ochii lor care sunt implicaţiile asupra comunităţii şi asupra mediului pe care le are o exploatare auriferă, dar ar fi fost preferabil ca această intenţie să fie făcută publică dinainte, eventual şi cu lista invitaţilor", a declarat Cristina Simion.
Localitatea Roşia Montană (judeţul Alba) a ajuns aproape depopulată după ce investitorii au achiziţionat masiv casele localnicilor, spre a face loc exploatării miniere Foto: Agerpres
Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar, unul dintre susţinătorii declaraţi ai proiectului minier, crede că liderii de opinie îşi asumă riscul de a-şi pierde credibilitatea în urma participării la deplasarea în Noua Zeelandă, dar că acesta „este un risc asumat". El spune că dacă un grup de lideri de opinie este dus la faţa locului, să vadă cum e mina de aur din Noua Zeelandă, poate fi benefic pentru documentarea lor, chiar dacă în ţară acest lucru se interpretează negativ. „O să vedem, când se vor întoarce în ţară, care vor fi reacţiile lor", a încheiat Baltazar.
„Ei îşi cumpără liniştea mediatică"
Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (MMA), spune că deşi nu există o lege care să interzică astfel de deplasări, există totuşi coduri deontologice. „Ziaristul care pleacă pe banii uneia dintre părţi tinde să fie favorabil părţii respective pentru că se simte obligat. Nu e obligatoriu să se întâmple acest lucru, dar suspiciunea este foarte mare", afirmă Toma.
Acesta consideră că Roşia Montană este un subiect controversat şi că această companie îşi rezolvă problemele, atât în zona politică şi a administraţiei locale, cât şi în presă cu ajutorul banilor. „La ce fac ei reclamă? La covrigi, la sucuri? Nu. Ei fac reclamă doar ca să aibă posibilitatea să cumpere linişte din partea instituţiilor de media", a spus preşedintele MMA. Mai multe publicaţii, printre care şi cele deţinute de Adevărul Holding, au refuzat publicitatea de la RMGC.
Mircea Toma a părăsit anul acesta „Academia Caţavencu" acuzând cenzura din trustul Realitatea-Caţavencu, mai ales în ceea ce priveşte subiectele referitoare la proiectul Roşia Montană. Anul trecut, Toma a fost invitat de Roşia Montană, alături de un alt grup de ziarişti, în Noua Zeelandă, dar a refuzat. În schimb
, fostul său coleg de la „Academia Caţavencu", Liviu Mihaiu, a acceptat deplasarea.
Întrebat de ce a dat curs invitaţiei, acesta a declarat: „Pentru că în ipostaza mea de jurnalist şi ecologist mă interesa istoricul acestei exploatări şi modul de rezolvare a problemelor de mediu din jurul unei mine de aur din cea mai ecologistă ţară din lume".
El susţine că această excursie nu i-a schimbat opinia critică faţă de cazul Roşia Montană, fapt care poate fi confirmat de atitudinea publică a organizaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta" de după vizita în Noua Zeelandă. „Aşa că nu am ce să regret, pentru că nu mă poate influenţa nicio companie cu o vizită de documentare într-o ţară străină", a mai spus Mihaiu.
Acţionariat
Conform site-ului companiei RMGC, în prezent, peste 80% din acţiunile Gabriel Resources sunt deţinute de investitori din SUA, printre care Newmont Mining, al doilea producător de aur din lume, cu 15%, Electrum Strategic Holdings LLC cu 18% şi Paulson & CO cu 18%.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)